Într-o țară obișnuită cu vești proaste din agricultură, o cifră trece aproape neobservată: deficitul comercial agroalimentar al României a scăzut cu 2%. Nu pare mult. Dar cine înțelege ce înseamnă să inversezi o tendință care dura de peste un deceniu știe că această cifră valorează mai mult decât orice declarație politica.
Fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu a publicat pe Facebook o analiza a datelor INS si a Raportului BNR care confirma ceea ce fermierii și procesatorii simt deja pe teren: investițiile în zootehnie și procesare încep sa dea rezultate concrete. Romania importa mai putin pentru ca produce mai mult acasă.
Ce spun cifrele
Datele Institutului National de Statistica arata o scădere de 2% a deficitului comercial agroalimentar, prima inversare semnificativa după ani de creșteri consecutive ale importurilor. Traducerea este simpla: fermierii români si fabricile de procesare au inceput sa acopere o parte din golul pe care pana acum il umpleau importurile.
Raportul Bancii Nationale a României confirma tendinta dintr-un unghi complementar. BNR subliniază ca industria alimentara este una dintre rarele exceptii pozitive la nivelul exporturilor de bunuri industriale, cu o crestere a dinamicii cifrei de afaceri externe de aproximativ 15%. Este o cifra remarcabila intr-un context in care exporturile industriale românesti sunt, in general, in stagnare sau declin.
La aceasta se adauga o alta cifra importanta: exporturile de materii prime agricole au crescut cu 13,9%, sustinute de productiile bune obtinute in ultimii ani partial datorita sistemelor de irigatii modernizate prin programele derulate incepand din 2023.
De unde vine schimbarea
Florin Barbu atribuie rezultatele programelor de sustinere a productiei românesti demarate in perioada 2023-2025 de Partidul Social Democrat. Indiferent de culoarea politica, cifrele confirma ca investitiile in doua directii au produs efecte masurabile.
Prima directie: zootehnia. Romania a investit in ultimii ani în modernizarea fermelor de animale, bovine, porcine, pasari, ovine, prin scheme de ajutor de stat si fonduri europene. Rezultatul: o parte din carnea si laptele pe care le importam acum se produce in România, iar efectivele au inceput sa se stabilizeze in unele sectoare.
A doua directie: procesarea. Fabricile de procesare alimentara, de la abatoare la unitati de prelucrare a laptelui, de la conserve la produse de panificatie, au beneficiat de finantari care le-au permis sa creasca capacitatea si sa intre pe piete externe. Cifra de 15% crestere a exporturilor din industria alimentara este dovada directa ca procesarea functionează ca motor economic atunci cand este sustinuta.
Ce poate opri totul
Si aici intervine partea ingrijoratoare a mesajului lui Florin Barbu. Fostul ministru avertizeaza ca masurile de sprijin care au produs aceste rezultate sunt acum blocate din cauza crizei politice si a lipsei unui guvern functional cu puteri depline.
„Fără finanțare, fermierii, procesatorii si producatorii nu au nicio șansă sa continue sa produca româneste. Fermele se inchid, productia scade, iar oamenii isi pierd locurile de munca”, transmite Barbu.
Avertismentul nu este exagerat. Romania se afla de peste doua luni fără un guvern investit. Schemele de ajutor de stat pentru bovine (68 euro/cap) si pentru porcine (20 euro/cap) sunt pregătite dar nu pot fi aprobate. Plătile APIA sunt in curs de finalizare sub presiunea termenului de 30 iunie. Iar investițiile in procesare care necesita continuitate de finantare risca sa se blocheze daca incertitudinea politica se prelungeste.
De ce conteaza continuitatea
Agricultura si procesarea nu functioneaza pe cicluri electorale. Un fermier care investeste astazi intr-o ferma de vaci sau intr-o linie de procesare isi recupereaza investitia in 7-10 ani. Daca finantarea se opreste dupa 2-3 ani, investitia ramane neterminata, creditul devine neperformant si ferma se inchide adică exact scenariul pe care România l-a trăit de nenumarate ori in ultimele trei decenii.
Rezultatele din datele INS si BNR arată că atunci când statul investeste constant in productie si procesare, cifrele se misca în directia corecta. Deficitul scade, exporturile cresc, locurile de munca se mentin. Dar aceste rezultate sunt fragile au nevoie de continuitate, nu de pauze politice.
Ce ar trebui sa urmeze
Indiferent ce guvern va fi investit în perioada următoare, lectia din cifrele actuale este clară. Romania poate reduce dependenta de importuri alimentare dacă investeste simultan in doua directii: ferme moderne si fabrici de procesare. Nu una fara cealalta. Nu cereale fara procesare. Nu procesare fără materie prima românească.
Scăderea de 2% a deficitului comercial agroalimentar nu este un miracol. Este rezultatul unor decizii luate acum 2-3 ani care incep sa produca efecte. Intrebarea este daca urmatorul guvern va continua ce functioneaza sau va reseta totul de la zero, asa cum s-a întamplat de prea multe ori în agricultura românească.
Fermierii si procesatorii știu raspunsul pe care il asteapta. Rămâne sa vedem daca politicul îl va oferi.