Analiză Sierra Quadrant despre deficitul de capital al firmelor
Firmele din România ar avea nevoie de 160,5 miliarde de lei pentru recapitalizare, altfel spus pentru putea să funcționeze pe baze financiare solide și să poată absorbi perioadele dificile fără riscul blocajelor financiare sau al insolvenței, arată o analiză Sierra Quadrant realizată pe baza datelor Băncii Naționale. Suma de 31,7 miliarde de euro reprezintă echivalentul a aproape patru ani de investiții străine directe la nivelul record atins în 2025.
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, o companie subcapitalizată nu este neapărat o companie fără activitate — este o companie fragilă, care ar putea să nu supraviețuiască unui șoc pe care o firmă mai bine capitalizată l-ar traversa fără probleme.
Iar în 2026, șocurile se adună: dobânzi ridicate, cinci pachete fiscale într-un an, costuri record la energie, cerere internă în frânare. Rezultatul se vede deja în registrele Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Deficitul de capital: o problemă care nu se rezolvă, ci se mută
Pentru companiile care au raportat rezultate la jumătatea anului 2025 — reprezentând aproximativ 84% din cifra de afaceri totală a economiei — deficitul de capital se ridica la 36,4 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de anul precedent.
Un raport mai recent al BNR, publicat în iunie 2026, arată că numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, iar necesarul de recapitalizare a rămas, din nou, la 36,4 miliarde de lei.
Cu alte cuvinte: mai multe firme, aceeași gaură. Deficitul nu se închide, se redistribuie pe un număr mai mare de companii — semn că nu vorbim despre un fenomen conjunctural, ci despre o caracteristică structurală a economiei.
Atenție la o cifră care poate induce în eroare
Un detaliu tehnic merită explicat, pentru că este exact genul de statistică din care se nasc titluri false. Numărul companiilor subcapitalizate reprezenta doar 9% din total în iunie 2025, față de 32,6% la finalul anului 2024 — o îmbunătățire aparent spectaculoasă.
Explicația reală nu este însă o însănătoșire a economiei, ci un artefact statistic: majoritatea companiilor mici nu sunt cuprinse în exercițiul de raportare de la jumătatea anului, ceea ce înseamnă că eșantionul analizat la iunie 2025 este diferit — și, în medie, mai sănătos financiar — decât cel de la finalul anului anterior.
Raportul de stabilitate financiară din decembrie 2025 este, de altfel, tranșant: firmele subcapitalizate reprezintă o vulnerabilitate structurală semnificativă, cu baze financiare slabe, incapabile să facă față șocurilor economice sau să susțină investiții pe termen lung. Documentul adaugă un avertisment care depășește sfera prudențială: aceste firme prezintă risc ridicat de insolvență și pot fi folosite în scheme de optimizare fiscală sau evaziune, afectând mediul de afaceri, colectarea veniturilor bugetare și stabilitatea financiară a țării.
Anomalia românească: firmele se finanțează de la furnizori, nu de la bănci
Potrivit analizei Sierra Quadrant, în iunie 2025, structura pasivului companiilor nefinanciare arăta astfel: capitalurile proprii pe primul loc, cu 40% din pasiv; datoriile comerciale pe locul al doilea, cu 18%; iar finanțarea primită de la instituțiile financiare din România — doar 9%.
Cu alte cuvinte, creditul-furnizor este de două ori mai important decât creditul bancar în finanțarea economiei românești.
„Companiile românești se finanțează mai degrabă prin amânarea plăților către furnizori decât prin credite bancare — o practică ce funcționează relativ bine în perioade de stabilitate economică, dar care devine extrem de riscantă atunci când întârzierile de plată se propagă în lanț de-a lungul întregii economii”, explică Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Tendința crescătoare a duratei de plată a furnizorilor și a termenului de recuperare a creanțelor comerciale reprezintă, potrivit Sierra Quadrant, o provocare tot mai serioasă pentru stabilitatea financiară a companiilor.
Consecința e sistemică: într-o economie finanțată prin credit comercial, insolvența unei firme mari nu rămâne un eveniment izolat, ci se propagă în amonte, către zeci de furnizori care nu-și mai recuperează creanțele. Nu banca absoarbe pierderea — o absorb ceilalți antreprenori. Este mecanismul clasic al blocajului financiar în lanț, iar România îl are încorporat în structura pasivului.
Îndatorare în creștere, capacitate de rambursare în scădere
Statisticile arată că gradul de îndatorare — raportul dintre datorii și capitalurile proprii — a atins 140,5% în iunie 2025, cu 5,4 puncte procentuale peste anul anterior, într-un trend clar ascendent.
Mai relevant este însă vârful distribuției: ponderea firmelor cu un grad de îndatorare peste pragul semnal de 200% s-a majorat la aproximativ 35%, atât ca număr de companii, cât și ca pondere în cifra de afaceri a economiei.
Din această categorie provin, de regulă, cele mai multe firme care ajung ulterior în restructurare, concordat preventiv sau insolvență.
În paralel, capacitatea de rambursare se erodează lent. Indicatorul de acoperire a dobânzilor — raportul dintre profitul înainte de dobânzi și taxe și cheltuielile cu dobânzile — a coborât la 541% în iunie 2025, cu 32 de puncte procentuale sub anul precedent și cu 118 puncte sub nivelul din iunie 2023. Valoarea rămâne teoretic confortabilă; direcția, constant descrescătoare de peste doi ani, este ea însăși semnalul.
Riscul valutar, concentrat exclusiv pe companii
O vulnerabilitate suplimentară, rar discutată: 53% din portofoliul de credite al companiilor nefinanciare era denominat în valută în martie 2026, față de doar 7% în cazul creditelor acordate populației.
,,Este o asimetrie remarcabilă. După criza din 2008-2010, România și-a „dezvalutizat” aproape complet creditarea populației, dar nu și pe cea a firmelor. Practic, întregul risc de curs din economie a fost transferat în bilanțurile companiilor — exact segmentul cel mai subcapitalizat. Într-un an în care leul e sub presiune din cauza incertitudinii fiscale și a perspectivelor negative de rating, această structură transformă o depreciere valutară într-un șoc direct asupra companiilor deja fragile’’, spune Ovidiu Neacșu.
Băncile o simt deja: creditele neperformante urcă doar la firme
Deteriorarea nu mai e o proiecție. Potrivit celei mai recente ediții a Raportului asupra stabilității financiare, aprobată de Consiliul de administrație al BNR pe 6 iulie 2026, rata creditelor neperformante acordate companiilor nefinanciare a crescut la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an.
Contrastul cu populația e izbitor: în același interval, rata creditelor neperformante ale persoanelor fizice a coborât la 2,9%. Gospodăriile își plătesc ratele mai bine; firmele, tot mai prost.
BNR identifică punctele fierbinți: creditele acordate IMM-urilor, în special microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, creditele cu garanții de stat acordate firmelor și expunerile față de piața imobiliară comercială. Menționarea explicită a creditelor cu garanție de stat merită reținută — înseamnă că o parte din riscul care se materializează acum ajunge, prin executarea garanțiilor, direct în buget.
Ce se vede în registre: radierile revin pe creștere
Fragilitatea financiară se traduce, cu decalaj, în demografia firmelor. Iar datele Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru prima jumătate a lui 2026, citate de Sierra Quadrant, arată o inversare clară de tendință.
În perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrate 46.283 de radieri, cu 5,69% mai multe decât în intervalul similar din 2025. Anul trecut, în aceeași perioadă, radierile scăzuseră cu 3,85% față de 2024, de la 45.548 la 43.793. În 2026, totalul a revenit pe creștere și a depășit ușor inclusiv nivelul de acum doi ani, cu 1,61%.
Mai important decât nivelul este ritmul: numai în iunie 2026 au fost înregistrate 7.145 de radieri, față de 6.545 în iunie 2025 — o creștere de 9,17%, semnificativ peste media semestrului. Fenomenul se accelerează, nu se stinge.
Unde se concentrează
Capitala a raportat 8.188 de radieri în primele șase luni, cu 624 mai multe decât anul trecut, o creștere de 8,25%. Bucureștiul a concentrat aproximativ 17,7% din totalul național și a generat singur circa un sfert din creșterea netă față de 2025.
Împreună cu Timiș (+310 radieri), Galați (+309), Dolj (+295) și Ilfov (+217), Capitala a generat 1.755 de radieri suplimentare — aproximativ 70% din creșterea totală la nivel național.
Ca dinamică procentuală, vârfurile sunt în Călărași, unde radierile au urcat de la 270 la 368 (+36,30%), și în Galați, de la 863 la 1.172 (+35,81%). Urmează Gorj (+25,37%), Dolj (+25,24%), Timiș (+18,45%), Argeș (+15,37%), Arad (+14,75%) și Ilfov (+13,56%). La polul opus, scăderi importante în Olt (−22,61%), Bistrița-Năsăud (−20,38%) și Vrancea (−19,50%).
Tabloul nu e uniform: radierile au crescut în 26 de județe și au scăzut în alte 16, iar în 27 de județe nivelul rămâne sub cel din prima jumătate a lui 2024. Fenomenul e concentrat în marile centre economice — exact acolo unde densitatea de firme e maximă și unde ciclul de viață al afacerilor e cel mai rapid.
O precizare necesară: radierile nu trebuie confundate cu insolvențele sau falimentele. Datele includ societăți, persoane fizice autorizate și alte forme de organizare, iar radierea din Registrul Comerțului nu indică, individual, motivul închiderii activității. Ele măsoară ieșiri din piață, nu eșecuri. Separat, peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni ale acestui an.
Linia de fractură: corporațiile rezistă, IMM-urile nu
Toate indiciile converg către aceeași separare. Firmele mari și multinaționalele afișează indicatori financiari superiori față de IMM-uri — la viteza de rotație a activelor, la gradul de acoperire a datoriilor prin capitaluri proprii și la rentabilitatea activelor.
Indicatorul agregat de sănătate financiară a companiilor nefinanciare se situa, la mijlocul lui 2025, la un nivel confortabil, peste pragul de risc, deși ușor deteriorat față de iunie 2024. Dinamica negativă a fost prezentă atât la corporații, cât și la IMM-uri, dar decalajul în favoarea primelor rămâne.
,,Media națională e liniștitoare tocmai pentru că este trasă în sus de un număr restrâns de companii mari. Sub ea, segmentul care generează majoritatea locurilor de muncă din economia privată se subțiază financiar de la an la an”, arată analiza Sierra Quadrant.
Ce ar însemna, concret, închiderea deficitului
Cele 160,5 miliarde de lei nu vor fi acoperite de stat și nici de bănci. Într-o economie unde finanțarea bancară reprezintă 9% din pasivul companiilor, chiar și o dublare a creditării ar rezolva o fracțiune din problemă.
Sursele reale sunt trei, și toate sunt astăzi blocate sau insuficiente, de la profitul reinvestit, la aportul acționarilor și piața de capital. Aceasta din urmă ar trebuie să fie, teoretic, soluția cea mai potrivită pentru companii mijlocii, practic accesată de un număr infim de firme românești, în absența unei culturi a listării și a instrumentelor de finanțare adaptate’’, afirmă Ovidiu Neacșu.
Potrivit expertului, subcapitalizarea nu e un accident, e rezultatul unei arhitecturi de stimulente.
,,Un sistem fiscal care taxează capitalul rămas în firmă la fel ca pe cel scos din ea, o piață de capital subdimensionată și un sector bancar care finanțează doar 9% din pasivul companiilor produc, inevitabil, firme care se finanțează amânând plata către furnizori. Iar o economie construită pe credit comercial funcționează impecabil — până în ziua în care prima verigă importantă din lanț nu mai plătește’’, a mai spus partenerul coordonator de la Sierra Quadrant.
Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor de la Banca Națională a României — Raportul asupra stabilității financiare (decembrie 2025, iunie 2026 și ediția aprobată la 6 iulie 2026); Oficiul Național al Registrului Comerțului — date privind radierile, ianuarie-iunie 2026; Sierra Quadrant. Conversia în euro a necesarului de recapitalizare și comparația cu fluxurile de ISD aparțin Sierra Quadrant și trebuie privite cu titlu orientativ.