Cerealele ucrainene, prioritate și pe mare? Se cere un regim special pentru navele care ajung în UE!
Un armator propune ca navele care transportă produse agricole din porturile ucrainene să beneficieze, timp de 6-12 luni, de un regim special de control în porturile europene. Propunerea vine pe fondul riscurilor de război și al costurilor generate de inspecțiile Port State Control, arată o analiză a celor de la Farmer.pl
Problema este că sistemul european de control al navelor funcționează tocmai pe baza profilului de risc al fiecărei nave, iar o excepție acordată în funcție de originea mărfii ar ridica întrebări privind siguranța și tratamentul egal al transportatorilor.
O nouă solicitare adresată Europei
În presa ucraineană de specialitate a apărut o propunere prin care Uniunea Europeană ar urma să faciliteze accesul în porturile sale pentru navele care transportă produse agricole din Ucraina.
Ideea îi aparține lui Kostiantyn Sobol, fondatorul companiei de shipping Marelis Navigation S.A. Potrivit acestuia, tot mai mulți armatori evită porturile ucrainene din cauza riscurilor generate de război, iar în unele cazuri chiar echipajele refuză să efectueze astfel de curse.
În același timp, există nave, în special nave mai vechi, ai căror proprietari sunt dispuși să își asume riscul de a intra în porturile ucrainene. Pentru acestea apare însă o altă problemă: posibilitatea unor inspecții mai ample în porturile europene.
De aici vine propunerea pentru un regim special.
De ce sunt importante inspecțiile din porturile UE
Aici este esența problemei. În Uniunea Europeană, navele care intră într-un port sunt supuse sistemului Port State Control (PSC). Acesta reprezintă o a doua linie de apărare împotriva navelor neconforme și verifică inclusiv starea navei, echipamentele, documentele, echipajul și modul de operare.
Nu toate navele sunt însă tratate identic. Fiecărei nave i se atribuie un profil de risc, calculat pe baza unor factori precum tipul și vârsta navei, istoricul inspecțiilor și performanța pavilionului și a organizațiilor care au emis certificatele.
Iar aici apare interesul armatorilor.
O navă cu un profil de risc mai ridicat poate ajunge să fie supusă unor verificări mai frecvente și mai detaliate.
Pentru proprietarul navei, aceasta poate însemna timp suplimentar în port, costuri și, în cazurile în care sunt constatate deficiențe grave, chiar reținerea navei.
Propunerea ucraineană: verificarea din Ucraina să conteze în Europa
Sobol propune ca navele care pleacă direct din porturile ucrainene cu produse agricole către Uniunea Europeană să treacă printr-o evaluare tehnică independentă și aprofundată înainte sau în timpul voiajului.
Printre elementele care ar urma să fie verificate se numără: integritatea corpului navei; motorul și sistemul de propulsie; sistemul de guvernare; instalațiile de stingere a incendiilor; echipamentele de salvare; echipamentele de navigație; prevenirea poluării; documentele și certificatele; competența echipajului.
După trecerea acestei evaluări, nava ar urma să beneficieze de un regim special de control la primul port european de descărcare.
Propunerea ar fi aplicată timp de 6-12 luni și exclusiv navelor care transportă produse agricole ucrainene direct din porturile Ucrainei către destinații din UE.
„Nu vrem să reducem standardele de siguranță”
Autorul propunerii insistă că ideea nu urmărește oficial diminuarea standardelor de siguranță maritimă.
Argumentul este că navele și echipajele care acceptă să intre în porturile ucrainene își asumă deja un risc militar considerabil. Dacă, după această cursă, nava este supusă și unor controale extinse în portul european de descărcare, armatorii ar putea decide că întreaga operațiune devine prea scumpă sau riscantă.
În această logică, facilitarea controalelor ar trebui să determine mai mulți proprietari de nave să accepte transporturile de cereale din Ucraina.
De ce ar trebui marfa ucraineană să schimbe profilul de risc al navei?
Aici apare partea controversată a propunerii. Sistemul european de control nu este construit în funcție de originea cerealelor transportate, ci în funcție de riscul navei.
EMSA precizează că toate navele eligibile care folosesc porturile UE primesc un profil de risc în sistemul THETIS, iar acest profil determină frecvența și amploarea inspecțiilor. Printre criterii se află tipul și vârsta navei, istoricul deficiențelor și reținerilor, precum și performanța pavilionului și a companiei.
Mai mult, Paris MoU utilizează un sistem bazat pe risc pentru selectarea navelor, iar navele cu risc ridicat sunt inspectate la intervale mai scurte. Pentru anumite tipuri de nave mai vechi, printre care și vrachierele, sunt prevăzute inspecții extinse.
Prin urmare, dacă o navă este considerată cu risc ridicat din cauza vârstei, pavilionului sau istoricului său, faptul că transportă cereale ucrainene nu schimbă aceste caracteristici tehnice.
Un precedent care ar putea ridica semne de întrebare
Este de înțeles interesul Ucrainei de a-și menține exporturile agricole pe cale maritimă. De asemenea, este evident că războiul crește costurile și riscurile transportului.
Dar propunerea ridică o întrebare legitimă: este suficientă o inspecție realizată înaintea intrării în UE pentru ca autoritățile europene să reducă verificările pe care, în mod normal, le-ar face unei nave cu profil de risc ridicat?
Port State Control are tocmai rolul de „plasă de siguranță” pentru identificarea navelor neconforme, indiferent de pavilionul sub care navighează.
În plus, datele Paris MoU arată că problemele descoperite în timpul controalelor nu sunt pur teoretice: în 2025, rata de reținere a navelor în regiunea Paris MoU a fost de 4,18%, iar printre domeniile cu cele mai multe deficiențe s-au numărat siguranța la incendiu și elementele structurale și electrice.
O măsură temporară pentru cerealele ucrainene, dar cu implicații mai largi
Propunerea lui Sobol nu este, așadar, o simplă chestiune tehnică privind transportul cerealelor.
Pe termen scurt, un regim special ar putea ajuta Ucraina să găsească mai multe nave disponibile pentru exporturi și să reducă o parte dintre costurile logistice.
Pe de altă parte, introducerea unui tratament preferențial pentru o categorie de nave definită prin originea mărfii ar trebui analizată cu atenție, tocmai pentru a nu transforma o măsură de sprijin pentru exporturile ucrainene într-o excepție de la principiile sistemului european de siguranță maritimă.
Pentru agricultorii și comercianții europeni, problema este cu atât mai relevantă cu cât exporturile ucrainene beneficiază deja de numeroase măsuri de facilitare a accesului pe piețele europene.
Extinderea acestor facilități și asupra controalelor de siguranță ale transportului maritim ar reprezenta un nou nivel al sprijinului acordat exporturilor ucrainene.
De aceea, formularea „nu este vorba despre reducerea standardelor de siguranță” trebuie privită împreună cu mecanismul concret propus: mai puține sau mai puțin ample controale în portul european, în baza unei verificări realizate anterior. Iar aceasta este partea care merită dezbătută.
Sursele ucrainene confirmă că propunerea este a lui Sobol și că vizează un regim temporar de facilitare a PSC, nu eliminarea completă a controalelor.