Exporturile de ovine și caprine din România ar putea fi reluate după luni de restricții, dacă planul de acțiune elaborat de ANSVSA va primi undă verde la Bruxelles. Autoritățile române au discutat cu reprezentanții Comisiei Europene ultimele detalii ale strategiei care urmărește deblocarea comerțului și revenirea crescătorilor români pe piețele externe.
Autoritățile române fac noi demersuri la Bruxelles pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine, blocate în contextul evoluției pestei micilor rumegătoare și al variolei ovine și caprine. Un plan de acțiune elaborat de ANSVSA, cu măsuri pe termen scurt și mediu, a fost discutat la Comisia Europeană și urmează să fie susținut oficial pentru aprobare.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a avut vineri, 4 septembrie, la Bruxelles, o întâlnire de lucru cu Francisco Reviriego Gordejo, șeful Unității „Sănătatea animală” din cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) a Comisiei Europene.
La discuții a participat și președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu.
Principala temă: măsurile necesare pentru reluarea circulației și exporturilor de ovine și caprine din România.
Restricțiile au fost prelungite până la sfârșitul anului
Miza negocierilor este una extrem de importantă pentru crescătorii români de oi și capre. În prezent, restricțiile europene privind circulația animalelor afectează posibilitatea României de a trimite ovine și caprine către alte state membre sau către piețele externe.
În cazul variolei ovine și caprine, Comisia Europeană a adoptat în luna iulie măsuri de urgență care prevăd interzicerea circulației ovinelor și caprinelor de pe întreg teritoriul României către alte state membre sau către puncte de tranzit spre alte țări, până la 31 decembrie 2026.
Și în cazul pestei micilor rumegătoare, restricțiile au fost extinse până la aceeași dată. Decizia Comisiei Europene din iunie 2026 prevede interzicerea circulației ovinelor și caprinelor din România către destinații din alte state membre și țări terțe, în contextul riscului epidemiologic generat de reapariția bolii.
Prin urmare, demersul autorităților române de a obține o soluție înainte de expirarea termenului general al restricțiilor este esențial pentru sectorul ovin și caprin.
Planul ANSVSA, discutat cu reprezentanții Comisiei Europene
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de la introducerea restricțiilor, autoritățile române au menținut un dialog permanent cu fermierii, organizațiile reprezentative din sector, ANSVSA și reprezentanții Comisiei Europene.
În această perioadă au fost analizate mai multe variante pentru reluarea exporturilor, iar MADR a sprijinit ANSVSA în elaborarea unui plan de acțiune axat pe soluții concrete pentru deblocarea comerțului.
La întâlnirea de la Bruxelles, reprezentanții României și ai DG SANTE au analizat acest plan și au clarificat ultimele aspecte înainte ca documentul să fie susținut oficial în vederea aprobării.
„Au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor. S-a discutat planul de acțiune pe termen scurt și mediu prezentat de ANSVSA și au fost stabilite ultimele detalii înainte de susținerea oficială a acestuia în vederea aprobării. Este un pas important în demersurile pe care le facem pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine”, a declarat Tánczos Barna.
Consultare reală cu oierii sau DECIZII DEJA LUATE? Crescătorii pun sub semnul întrebării planul pentru deblocarea exporturilor de ovine: „Nu vom gira decizii pe care nu ni le-am asumat”!
Ce trebuie să demonstreze România pentru ridicarea restricțiilor?
Deși MADR nu a făcut public, până în prezent, conținutul integral al planului discutat la Bruxelles, documentele și măsurile europene adoptate în ultimele luni arată clar care sunt principalele elemente urmărite de Comisia Europeană.
Autoritățile române trebuie să demonstreze că situația epidemiologică este ținută sub control și că există un sistem eficient de:
- supraveghere activă și pasivă a efectivelor de ovine și caprine;
- depistare rapidă și confirmare de laborator a eventualelor cazuri;
- trasabilitate a animalelor și control al mișcărilor acestora;
- aplicare a măsurilor de restricție în zonele afectate;
- anchete epidemiologice pentru identificarea originii și modului de răspândire a bolilor;
- monitorizare a exploatațiilor și a centrelor de colectare.
Programul național de supraveghere prevede monitorizarea bolilor la nivelul întregului teritoriu al României, inclusiv în exploatațiile comerciale, gospodării și centre de colectare. În cazul suspiciunilor, sunt prevăzute prelevarea rapidă de probe, investigații de laborator și restricționarea imediată a mișcărilor de animale și produse.
De ce este atât de importantă supravegherea epidemiologică?
Comisia Europeană și-a justificat măsurile restrictive prin riscul ridicat de răspândire a bolilor, inclusiv prin apariția unor focare în zone care nu fuseseră afectate anterior.
În cazul pestei micilor rumegătoare, autoritățile europene au menționat reapariția bolii în județul Mureș, după o perioadă de peste un an de la precedentul focar raportat în România.
Lipsa unor informații suficiente privind originea infecției a fost unul dintre motivele pentru care Comisia a apreciat că există un risc ridicat de răspândire atât în România, cât și în alte state membre și țări terțe.
Și în cazul variolei ovine și caprine, apariția unor focare suplimentare și riscul ca virusul să fi circulat nedetectat în anumite zone au determinat Bruxelles-ul să mențină măsuri severe privind circulația animalelor.
Miza: reluarea exporturilor fără a pune în pericol statutul sanitar
Pentru România, aprobarea unui plan care să permită reluarea treptată a exporturilor ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru crescătorii de ovine și caprine, în condițiile în care accesul la piețele externe este esențial pentru valorificarea animalelor.
Totuși, o eventuală relaxare a restricțiilor va depinde de capacitatea autorităților române de a oferi Comisiei Europene garanții sanitare solide.
Discuțiile de la Bruxelles reprezintă, astfel, un prim pas important, însă planul ANSVSA trebuie susținut oficial și acceptat la nivel european, iar măsurile asumate de România vor trebui puse în practică și monitorizate.
Mesajul transmis de MADR este că există acum „perspective concrete” pentru deblocarea exporturilor. Pentru fermierii români, următoarea perioadă va fi decisivă: aprobarea planului și modul în care acesta va fi implementat ar putea determina cât de repede vor putea reveni oile și caprele românești pe piețele externe.