Cum s-a ajuns de la 100 euro la doar 100 lei pe hectar? Fermierii cer socoteală Guvernului!
Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC solicită explicații oficiale privind despăgubirile pentru culturile afectate de secetă și reclamă lipsa de transparență și consultare în deciziile care afectează agricultura românească.
Fermierii români din sectorul vegetal cer explicații clare autorităților statului după ce, susțin reprezentanții lor, între prevederile proiectului de act normativ privind sprijinul pentru culturile afectate de secetă și declarațiile publice referitoare la cuantumul despăgubirilor au apărut contradicții majore.
Într-o scrisoare publică adresată Administrației Prezidențiale, Guvernului României, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în numele fermierilor și cooperativelor agricole membre, solicită informații corecte, coerente și transparente privind sprijinul destinat agricultorilor afectați de secetă.
Mesajul central al organizațiilor agricole este unul direct: „Câtă răbdare și câtă încredere li se mai pot cere fermierilor români?”
Fermierii cer informații corecte despre sprijinul care li se cuvine
Alianța pentru Agricultură și Cooperare arată că privește cu îngrijorare declarațiile publice recente ale ministrului interimar al Agriculturii și consideră necesară o clarificare publică.
Sectorul vegetal se confruntă, potrivit scrisorii, cu efectele secetei, cu instabilitatea geopolitică și cu presiuni comerciale care fragilizează activitatea fermelor. În aceste condiții, agricultorii consideră că au dreptul să primească informații clare și transparente privind sprijinul financiar care urmează să le fie acordat.
Organizațiile semnatare subliniază că susțin sectoarele bovin și suin și înțeleg necesitatea unor măsuri dedicate acestora. Problema ridicată nu este, așadar, sprijinirea altor sectoare agricole.
Nemulțumirea vizează situația fermierilor din sectorul vegetal, cărora li s-a comunicat public, prin declarații televizate, că ar urma să primească maximum 100 lei pe hectar.
Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, această informație intră în contradicție cu proiectul de act normativ aflat în consultare, unde este prevăzut un cuantum de maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha.
„Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, transmit reprezentanții fermierilor.
Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha
Una dintre principalele argumentații prezentate în scrisoarea publică se bazează chiar pe datele incluse în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Potrivit calculelor, plafonul de maximum 100 lei/ha comunicat public nu este susținut de cifrele prezentate în documentele oficiale.
Prima observație se referă la alocarea europeană. Potrivit datelor invocate în scrisoare, alocarea europeană este de aproximativ 14,8 milioane de euro, respectiv 77.680.760 lei.
Raportată la suprafața de 553.961 hectare calamitate la culturile de porumb și floarea-soarelui, această sumă ar însemna aproximativ 140 lei/ha.
Cu alte cuvinte, susțin reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, numai fondurile europene, fără niciun leu contribuție națională, ar depăși suma de 100 lei/ha comunicată public fermierilor.
Această situație ridică, în opinia organizațiilor agricole, o întrebare esențială: cum s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha?
Niciun leu pentru secetă! BANII AU DISPĂRUT! Fermierii cer ajutor, Bruxelles-ul ridică din umeri
Schema totală ar însemna, în medie, aproximativ 421 lei/ha
A doua serie de calcule vizează bugetul total prevăzut în proiectul de act normativ. Schema totală ar avea o valoare de 233.042.280 lei, reprezentând alocarea europeană plus contribuția națională.
Raportată la aceeași suprafață de 553.961 hectare, suma ar însemna aproximativ 421 lei/ha în medie.
În același timp, proiectul prevede un cuantum maxim de 523 lei/ha.
În aceste condiții, fermierii consideră că plafonul de 100 lei/ha comunicat public este dificil de explicat.
Potrivit scrisorii, suma anunțată public se situează:
- sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene;
- la aproximativ o cincime din cuantumul maxim de 523 lei/ha prevăzut în proiectul de act normativ.
„O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin”, susțin organizațiile agricole.
Costuri de peste 6.000 lei/ha, despăgubire de 100 lei/ha
Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția și asupra costurilor reale suportate de fermieri.
Pentru exploatațiile lovite de secetă, situația economică este deja afectată de creșterea costurilor, pierderile comerciale și incertitudinea administrativă.
În acest context, reprezentanții fermierilor consideră că 100 lei/ha nu reprezintă un sprijin raportat la realitatea economică din ferme.
Mai ales, spun aceștia, în condițiile în care nota de fundamentare a proiectului recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha pentru porumb, respectiv 6.802,3 lei/ha pentru floarea-soarelui.
La aceste cheltuieli se adaugă presiunile generate de costurile ridicate cu combustibilul și îngrășămintele.
Pentru agricultorii afectați de secetă, diferența dintre costurile de producție și cuantumul de 100 lei/ha este uriașă, iar organizațiile semnatare consideră că o astfel de plată nu poate fi prezentată drept o soluție reală pentru pierderile suportate.
Unde sunt banii și care este calculul?
Una dintre cele mai importante solicitări ale fermierilor este prezentarea calculului complet și oficial care a stat la baza cuantumului anunțat public.
Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, din informațiile disponibile public fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor.
Întrebările sunt directe:
- Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu?
- Dacă există o contribuție națională, unde se regăsește aceasta în plafonul de 100 lei/ha?
- Dacă nu există o contribuție națională, fermierii cer ca acest lucru să fie comunicat limpede.
În oricare dintre variante, organizațiile agricole susțin că suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate.
De aceea, fermierii solicită prezentarea oficială a tuturor elementelor de calcul: suprafața eligibilă; numărul beneficiarilor; gradul de afectare pe intervale; contribuția națională efectivă; destinația integrală a fondurilor; orice sumă care ar fi fost redirecționată către alte măsuri de sprijin.
„Mai bine adevărul decât o despăgubire umilitoare”
În scrisoarea publică, organizațiile agricole transmit un mesaj ferm și Ministerului Finanțelor.
Dacă nu există resurse naționale pentru acordarea unei despăgubiri pe care fermierii să o considere corectă, Ministerul Finanțelor ar trebui, în opinia acestora, să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia.
Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a Politicii Agricole Comune, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, însoțite de constrângeri de producție.
Reprezentanții agricultorilor consideră că aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept o soluție pentru fermele afectate.
Fermierii atrag atenția că și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor și declarațiilor publice.
Mulți dintre ei au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi.
În aceste condiții, schimbarea repetată a cuantumului anunțat – de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha și, ulterior, la maximum 100 lei/ha – subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil.
Mai mult, spun organizațiile agricole, agricultura românească a fost vulnerabilizată și prin decizii politice.
„Agricultorii nu pot afla de la televizor ce s-a decis în privința lor”
Scrisoarea publică ridică și problema modului în care sunt luate și comunicate deciziile cu impact asupra agriculturii.
Organizațiile agricole spun că au luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis.
Tocmai de aceea, consideră acestea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate într-un cerc restrâns și comunicate ulterior ca fapt împlinit. Ele ar trebui discutate în prealabil cu mediul economic.
„Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice”, se arată în poziția fermierilor.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare subliniază că organizațiile membre sunt apolitice. Poziția lor comună a fost, potrivit scrisorii, întotdeauna una instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali.
Reprezentanții fermierilor spun că au lucrat cu fiecare responsabil guvernamental, pe rând. Tocmai din această poziție instituțională reclamă o practică pe care o consideră tot mai frecventă în ultimele luni: fermierii află de la televizor despre decizii care le afectează direct activitatea.
Problema, spun organizațiile agricole, este lipsa consultării, explicațiilor, dialogului real.