În Transilvania, vinul se descoperă în pivnițe de castel, în crame săsești refăcute cu răbdare, în beciuri săpate în malul dealurilor, acolo unde rândurile de vie coboară spre sate cu biserici fortificate.
Podgoriile de aici sunt printre cele mai răcoroase din țară, iar asta este evident în pahar: vinuri albe aromate, cu aciditate vie și prospețime, alături de roșii și roze suple și tot mai convingătoare. Un argument la fel de puternic pentru o călătorie oenoturistică în Transilvania este locul în care te trezești a doua zi: într-un turn de castel, într-o cameră singură în vârful viei sau într-un hotel cu vedere spre dealurile pe care s-a cules strugurele din pahar.
Castelul Bethlen-Haller, Cetatea de Baltă
Puține locuri din România leagă atât de strâns vinul de istorie. Pe malul Târnavei Mici, la Cetatea de Baltă, în județul Alba, castelul ridicat de familia Bethlen în stil renascentist, cu patru turnuri cilindrice la colțuri, a fost gândit după modelul castelului Chambord de pe Valea Loarei. Între 1769 și 1773, familia Haller i-a adăugat elemente baroce, iar peste secole castelul a trecut prin mâinile a peste 45 de proprietari.
În comunism a devenit secție de vinuri spumante a IAS Jidvei, cu turnurile transformate în locuințe pentru muncitori. După 1989 a revenit familiei Haller, de la care l-a cumpărat familia Necșulescu, proprietarii Jidvei. Restaurarea, începută în 2003, a durat aproape două decenii și a readus la suprafață arhitectura originală, inclusiv scara în spirală din stejar, îmbinată doar cu cepuri de lemn, fără nicio piesă de metal.
Astăzi, castelul este emblema Jidvei și apare pe etichetele gamei Owner’s Choice și ale vinurilor Maria. Clasificat la cinci stele, are 27 de camere, în turnuri și în corpul principal, în curtea interioară și lângă parc, și s-a clasat pe primul loc la categoria cazare la cramă, în 2024 și 2025, potrivit clasamentului Top Hotel Awards. Tururile ghidate au loc din oră în oră, iar degustările se țin în pivniță, la care se coboară pe trepte de stejar vechi de secole. Restaurantul lucrează după principiul „farm to table”, sprijinit de o grădină ecologică de cinci hectare, iar domeniul completează experiența cu echitație, plimbări cu trăsura, tir cu arcul și ture cu bicicleta prin vii. Calendarul adaugă concertele de vară Reverii la Castel, sărbătoarea recoltei din toamnă, cursa Jidvei Weinland Trails, alergată primăvara printre vii, și concerte anuale în care poate fi ascultată vioara Stradivarius a lui Alexandru Tomescu.
Issa Resort, Turda
La marginea Turzii, aproape de salina care a transformat orașul într-o destinație turistică, Issa Resort este unul dintre cele mai ample proiecte de ospitalitate construite în jurul unei crame din Transilvania. Deschis în august 2025, pe un domeniu de peste 70 de hectare, complexul reunește 75 de camere și apartamente, un restaurant fine dining, spa, piscine, un centru ecvestru cu manej acoperit și spații pentru evenimente.
Inima domeniului rămâne însă Crama La Salina, fondată în 2011 de Simion Mureșan și Claudiu Sugar, care au readus la viață, terasă cu terasă, viile abandonate de pe Dealurile Durgăului. Astăzi, crama lucrează 42 de hectare, sub indicația geografică Dealurile Transilvaniei, iar numele vinurilor Issa vine de la Potaissa, numele antic al Turzii. Oaspeții pot alege între degustări ghidate, picnicuri în vie și plimbări cu trăsura printre rânduri, o formulă care leagă confortul unui resort de o cramă cu identitate clară.
Liliac, Batoș
La polul opus ca dimensiune, dar nu ca experiență, se află Liliac Lodge. Crama Liliac, din Batoș, județul Mureș, lucrează 52 de hectare în zona viticolă Lechința, 38 la Batoș și 14 la Lechința, îmbinând, după cum spune chiar crama, experiența austriacă cu tradiția viticolă transilvăneană. Numele vine de la liliecii care zboară seara deasupra viilor și care, pentru viticultori, sunt aliați prețioși împotriva insectelor dăunătoare.
Lodge-ul are o singură cameră, cu pat dublu, așezată în punctul cel mai înalt al viei, de unde privirea cuprinde întreaga podgorie. Este o cazare gândită pentru cei care caută liniște deplină: o seară cu degustare, cina și dimineața cu micul dejun, în mijlocul viei. Pachetele de degustare includ atât gama Liliac, construită în jurul soiurilor transilvănene și a celor internaționale, cât și seria Private Selection, cu ediții limitate precum vinurile spumante, Pinot Noir-ul sau vinul de gheață. Rezervarea din timp este esențială: cu o singură cameră, locul se ocupă repede.
Jelna, Bistrița-Năsăud
Satul Jelna, la aproximativ un sfert de oră de Bistrița, are o istorie viticolă mai veche decât ar bănui mulți: potrivit cramei, pe harta iosefină a Imperiului Habsburgic, ridicată în Transilvania între 1769 și 1773, dealurile din jur apar deja acoperite de vii. Tradiția a fost reluată în 2016 de frații Ovidiu și Daniel Moldovan, care au înființat Crama Jelna pe 26 de hectare, cu Sauvignon Blanc, Fetească albă, Fetească regală, Muscat Ottonel și Pinot Noir, soiuri potrivite climatului răcoros din nordul Transilvaniei.
În jurul cramei s-a dezvoltat un adevărat domeniu: hotel cu camere și apartamente, spa și restaurant, la care se adaugă degustările din cramă. Acestea au un ambasador pe măsură în oenologul Darius Pripon, o gazdă care vorbește despre vinurile Jelna cu un entuziasm molipsitor. Vinurile se regăsesc în gamele Amprenta Transilvaniei, Dealu’ Negru și Navicella, iar pentru cine descoperă zona Lechința, Jelna este o bază firească, în drum spre Batoș sau spre podgoriile din jurul Reghinului.
Alte opriri pe drum, cu cazare în zonă
Villa Vinèa, Mica (Mureș). Pe Valea Târnavelor, la mică distanță de Cetatea de Baltă, Villa Vinèa lucrează 70 de hectare cu 12 soiuri, de la Fetească regală și Fetească albă la Gewürztraminer și Chardonnay. Crama nu are cazare proprie, dar a construit pachete complete împreună cu hoteluri partenere din zonă, cu degustare, tur al cramei, gustări transilvănene și transfer inclus.
Crama Sântu (Mureș). În satul Sântu, lângă Reghin, avocatul Vasile Costea a refăcut o cramă construită în 1952 și a replantat vechi vii săsești în satul său natal. Vinurile poartă numele Poarta Sufletului, iar crama găzduiește și o galerie de artă. Componenta de cazare este în pregătire; până atunci, Reghinul și împrejurimile oferă suficiente opțiuni pentru o vizită.
Pivnița Savu, Ciumbrud (Alba). Lângă Aiud, familia Savu reunește trei generații care lucrează împreună viile din Ciumbrud, pe aproximativ 10 hectare, dintre care o bună parte sunt vii vechi. Planurile de oenoturism sunt ambițioase: Sergiu Savu, oenologul și managerul cramei, povestea recent despre degustări, tururi ghidate prin vie și cramă și despre spații de cazare amplasate chiar în vie, unde oaspeții vor putea dormi lângă rândurile de viță-de-vie. Iar accesul nu e o problemă, Ciumbrudul aflându-se, după cum subliniază el, la doar 45 de minute de trei aeroporturi internaționale. Până atunci, cazarea se găsește ușor la Aiud sau la Alba Iulia.
Alba Iulia: Vinoteca Hugo și Unio Vini. Pentru cine își face baza în Alba Iulia, orașul are două adrese de vin chiar în Cetatea Alba Carolina. Vinoteca Hugo ocupă catacombele fortificației de tip Vauban, ridicate între 1715 și 1738, și păstrează peste 5.000 de sticle provenite din fosta Rezervă de Stat, unele chiar din anii ’50.
Unio Vini este o cramă urbană care include un restaurant, unde vinuri tinere din mai multe regiuni ale țării sunt maturate în butoaie de stejar și amfore ceramice, iar oaspeții pot vedea sala butoaielor împreună cu oenologul Eugen Odainii. De aici, Ciumbrudul, Cetatea de Baltă și Valea Târnavelor sunt accesibile într-o excursie de o zi.
Transilvania, pe îndelete
Oenoturismul transilvănean nu se face în grabă. Distanțele dintre crame sunt mari, drumurile trec prin sate săsești, cetăți și dealuri, iar fiecare oprire merită măcar o noapte. Tocmai de aceea cazarea contează aici mai mult decât oriunde: un castel, un resort, o cameră singură în vie sau o cetate cu pivnițe vechi de trei secole schimbă felul în care înțelegi vinul pe care îl bei.
Dacă ai nevoie de un indiciu mai clar despre ce se poate vizita, gusta și descoperi în Transilvania sau despre ce crame nu ar trebui să lipsească de pe lista ta de destinații, găsești tot ce ai nevoie în „România din Cramă în Cramă”, emisiune realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe și prezentată de Marinela Ardelean. Șapte episoade, șapte regiuni viticole, peste 80 de crame vizitate, într-o călătorie care pornește de la vin, dar este de fapt despre oameni, istorie, tradiție și gust.
Emisiunea se difuzează la Prima TV începând cu 10 octombrie 2026, cu o ediție specială pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României.
Un proiect susținut de CEC Bank România.
Parteneri: AQUA Carpatica, Bitdefender, AnimaWings, Autonom și Asociația Arc Peste Timp.