Miniștrii agriculturii din România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au făcut front comun în cadrul reuniunii Consiliului AgriFish desfășurate în această săptămână la Bruxelles, cerând Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectoarele ovin și caprin în contextul provocărilor legate de evoluția focarelor de boală, fie că vorbim de pesta micilor rumegătoare, variola ovină sau febra aftoasă.
„În cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii, am atras atenția asupra impactului economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are asupra României și am subliniat că nu putem ajunge în situația în care apariția unui focar să blocheze, pentru perioade îndelungate, activitatea economică a întregului sector. Împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, solicităm Comisiei Europene o abordare mai flexibilă, proporțională și bazată pe risc, un sprijin adecvat pentru fermierii afectați și valorificarea experienței dobândite în gestionarea acestor focare, pentru adaptarea cadrului european de sănătate animală. Trebuie să protejăm sănătatea animală. Dar, în același timp să ne asigurăm că modul în care gestionăm aceste crize nu pune în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care încercăm să le protejăm”, a declarat ministru interimar al agriculturii, Tánczos Barna, prezent marți, 29 septembrie, la Bruxelles, în cea de-a doua zi a reuniunii Consiliului AgriFish, după ce luni a fost audiat în Parlament pentru ocuparea portofoliului Agriculturii într-un eventual guvern Mureșan.
Potrivit unui comunicat al Miisterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), solicitările puse pe masa Comisiei Europene de România și celelalte patru state membre afectate în ultimii ani de focarele de pestă a micilor rumegătoare variolă ovină și caprină și febră aftoasă sunt următoarele:
– aplicarea flexibilă a restricțiilor, astfel încât animalele sănătoase din fermele și zonele neafectate să poată fi deplasate și valorificate pe baza evaluării riscului și a controalelor veterinare consolidate, fără ca un focar să blocheze activitatea întregului sector pe perioade îndelungate;
– analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate și a produselor derivate, precum și continuarea exporturilor către țări terțe, acolo unde există garanții adecvate privind sănătatea animală și sunt îndeplinite condițiile convenite cu țările importatoare;
– adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală pentru a asigura flexibilitate în funcție de situația epidemiologică concretă, sprijinind planul Comisiei Europene de revizuire a legislației și implicarea EFSA;
– adoptarea unor soluții bazate pe progresele științifice și tehnologice care să diminueze cât mai mult posibil uciderea în masă a animalelor;
– acordarea de sprijin financiar adecvat și soluții reale de compensare pentru pierderile de venit, costurile suplimentare de furajare/întreținere și pierderea piețelor de desfacere.