APIA, în centrul unui nou conflict: sindicatele cer explicații după declarațiile ministrului interimar privind reducerea organigramei.
Sindicatele din cadrul APIA și Federația AGRO-STAR 2022 contestă public justificările invocate pentru reducerea organigramei Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și cer Ministerului Agriculturii să prezinte transparent datele care stau la baza unei eventuale reorganizări.
În centrul disputei se află volumul real de muncă al instituției, problemele informatice, numărul de cereri gestionate și modul în care sunt fundamentate economiile de personal.
O nouă dispută se conturează în jurul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), după declarațiile publice ale ministrului interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, referitoare la activitatea instituției și la posibilitatea reducerii organigramei.
Sindicatul Național APIA reacționează printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului, în care contestă afirmația potrivit căreia reducerea numărului de cereri ar justifica diminuarea costurilor administrative pentru o instituție despre care ministrul ar fi afirmat că „nu a făcut nimic”.
La rândul său, Federația Sindicatelor din Agricultură, Administrație, Alimentație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală „AGRO-STAR 2022” își exprimă „îngrijorarea și dezacordul ferm” față de declarațiile ministrului și față de posibilitatea unor măsuri care ar putea afecta stabilitatea profesională a angajaților APIA.
Sindicatele pun sub semnul întrebării justificarea reorganizării
Potrivit Sindicatului Național APIA, discuția despre reducerea organigramei trebuie analizată în raport cu volumul efectiv de muncă al angajaților, nu doar cu numărul de cereri depuse de fermieri.
Sindicatul amintește că, potrivit unui comunicat oficial al APIA din 8 iunie 2026, numărul de cereri din anul precedent ar fi scăzut cu 37.018, în timp ce suprafața declarată a crescut cu 38.029 de hectare. În opinia sindicaliștilor, această evoluție arată că reducerea numărului de dosare nu înseamnă automat și reducerea volumului de muncă, mai ales într-un sistem în care exploatațiile agricole pot deveni mai mari și mai complexe.
„Mai puține cereri nu înseamnă mai puțină muncă”, este una dintre ideile centrale ale scrisorii deschise. Sindicatul atrage atenția că hectarelor care trebuie verificate, controlate și plătite li se adaugă activități administrative și de control, iar consolidarea fermelor poate conduce la dosare mai complexe.
În același timp, sindicatul solicită clarificări privind procentul de „aproape 20%” vehiculat în legătură cu reducerea numărului de cereri. Organizația susține că această cifră nu se regăsește, în forma prezentată, în datele oficiale publicate de APIA și cere ca metodologia de calcul să fie făcută publică înainte ca ea să fie utilizată ca argument pentru reorganizare.
De la probleme informatice la acuzații privind activitatea angajaților
O parte importantă a scrisorii Sindicatului Național APIA este construită în jurul declarațiilor publice făcute de ministru în lunile anterioare.
Sindicatul amintește că, în iunie 2026, după finalizarea campaniei, APIA anunțase 671.334 de cereri pentru 9.766.322 de hectare și mulțumise angajaților din aparatul central, centrele județene și locale pentru „efortul colectiv și individual” care a făcut posibilă finalizarea campaniei.
Ulterior, însă, discursul public al ministrului s-ar fi schimbat, susține organizația sindicală.
În document sunt amintite declarații din 17 iunie privind problemele informatice, apoi o declarație din 24 iunie potrivit căreia „la APIA, lucrurile nu merg bine”, în contextul în care agenția ajunsese la finalul campaniei de plăți cu sisteme informatice și aplicații considerate de ministru insuficient dezvoltate.
Sindicatul subliniază însă că angajații APIA nu contractează aplicațiile informatice și nu stabilesc calendarul achizițiilor. Aceste decizii aparțin conducerii instituției și ministerului, susține organizația.
Mai mult, sindicaliștii invocă faptul că APIA a autorizat, la 1 iulie 2026, plăți de 1,924 miliarde de euro, cu un grad de absorbție de 98,6% pentru fondurile europene destinate plăților directe. În opinia lor, aceste rezultate trebuie puse în balanță atunci când este evaluată activitatea angajaților.
„Întârzierea de nepermis” nu ar fi fost responsabilitatea angajaților
Un alt episod invocat în scrisoarea deschisă este legat de dezvoltarea aplicației necesare schemelor de plată.
Sindicatul amintește că, la 28 iulie 2026, întârzierea dezvoltării aplicației a fost calificată drept „întârziere de nepermis”, în condițiile în care contractarea era programată ulterior.
În răspuns, organizația sindicală susține că responsabilitatea pentru contractare nu aparține angajaților care utilizează ulterior aplicațiile.
Aceeași logică este aplicată și problemelor informatice: funcționarii APIA ar fi cei care lucrează cu instrumentele puse la dispoziție, nu cei care decid achiziția și dezvoltarea acestora.
Sindicatul mai amintește că, în august, centrele județene care efectuaseră controale au fost felicitate public pentru rezultatele obținute, inclusiv pentru verificarea unui procent de peste 60% din eșantionul de control și pentru depășirea unor obiective stabilite. În contextul unei eventuale reorganizări, sindicaliștii întreabă de ce aceleași structuri sunt ulterior prezentate prin prisma necesității reducerii personalului.
APIA gestionează zeci de scheme și miliarde de euro
Unul dintre cele mai importante argumente prezentate de Sindicatul Național APIA este legat de amploarea activității instituției.
Potrivit datelor citate în document, în 2007 APIA derula mai puțin de 10 forme de sprijin, în timp ce în prezent implementează 65 de intervenții ale Planului Strategic PAC și gestionează peste 12 miliarde de euro din cele 15 miliarde alocate României.
Numai în 2025, susține sindicatul, APIA a efectuat controale clasice la fața locului pentru peste 10.000 de exploatații, cu peste 318.000 de parcele și aproximativ 1,4 milioane de hectare. Totodată, ar fi fost monitorizate prin imagini satelitare 688.804 ferme și peste 5,5 milioane de parcele.
Lista activităților menționate de sindicat include și peste 412.000 de anexe pentru actualizarea LPIS, precum și 1.149 de controale de supracontrol pentru măsurile delegate. În plus, bugetul Agenției ar fi fost modificat de 63 de ori în 2025, iar instituției i-ar fi fost adăugate noi atribuții.
Din această perspectivă, sindicaliștii consideră că simpla raportare la numărul de cereri nu poate oferi o imagine completă asupra activității APIA.
AGRO-STAR 2022: „APIA nu este o instituție oarecare”
Poziția Sindicatului Național APIA este susținută și de Federația AGRO-STAR 2022, care atrage atenția asupra rolului strategic al Agenției.
Federația subliniază că APIA gestionează și plătește fonduri europene și naționale către fermieri și că, în spatele fiecărui dosar și fiecărui termen procedural, se află angajați care lucrează sub presiune și poartă o responsabilitate importantă.
AGRO-STAR 2022 respinge ideea ca angajații APIA să fie transformați în „țapi ispășitori” pentru problemele administrației sau în victime ale măsurilor de austeritate. Federația nu se declară împotriva eficientizării administrației, însă spune că se opune unei eficientizări realizate „pe spatele salariaților”. Comunicat de presă Comunicat de presă
Ce cer sindicatele Ministerului Agriculturii
Cele două organizații sindicale solicită, în esență, ca orice reorganizare să fie precedată de o analiză reală și transparentă.
AGRO-STAR 2022 cere garantarea drepturilor salariale și profesionale ale angajaților APIA, clarificarea publică a oricăror intenții privind reorganizarea sau reducerea personalului, respectarea acordului colectiv de muncă și a legislației privind dialogul social și consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Federația solicită, de asemenea, organizarea unei întâlniri cu Ministerul Agriculturii, Federația AGRO-STAR 2022 și Sindicatul Național APIA.
Sindicatul Național APIA merge mai departe și solicită ca înaintea oricărei reduceri a organigramei să fie prezentate datele care fundamentează măsura: anul de referință, metodologia prin care rezultă reducerea numărului de cereri, analiza volumului real de activitate pe fiecare structură, impactul asupra termenelor de control, autorizare și plată și evaluarea riscurilor pentru condițiile de acreditare ale agenției de plăți.
Te-ar mai putea interesa: TollRo adaugă un nou cost pentru agricultură și industrie. România produce prea puțin, importă prea mult și taxează tot mai mult!
Posturile vacante și digitalizarea, în centrul soluțiilor propuse
În locul reducerii de personal, sindicatul propune identificarea unor eventuale economii administrative prin simplificarea procedurilor și digitalizare, dar și prin analizarea atribuțiilor transferate către alte instituții.
Totodată, solicită deblocarea ocupării posturilor vacante și alocarea de fonduri pentru formarea profesională a angajaților.
Un alt punct important este legat de deficitul de personal. Potrivit documentului sindical, APIA este deja subdimensionată, iar în 2025 ar fi fost necesară solicitarea aprobării pentru ocuparea a aproximativ 360 de posturi vacante și temporar vacante. Sindicatul susține că restricțiile bugetare au afectat inclusiv programele de formare profesională.
Pentru sindicate, reducerea numărului de cereri nu poate fi echivalată automat cu reducerea volumului de muncă. Pentru administrație, însă, eventualele măsuri de reorganizare ar putea fi justificate prin nevoia de eficientizare și reducere a costurilor. Rămâne ca aceste argumente să fie susținute prin date publice și o analiză transparentă.
AGRO-STAR 2022 susține că orice reorganizare trebuie să fie fundamentată, transparentă și discutată în prealabil cu organizațiile sindicale reprezentative. „Dialogul social nu poate fi înlocuit de declarații făcute în presă”, transmite Federația.