Îngrășămintele s-au scumpit cu 70%. Fermierii cer Guvernului să majoreze sprijinul la 200%!
Opt organizații reprezentative ale fermierilor cer Ministerului Finanțelor suplimentarea cu 157,18 milioane de lei a bugetului MADR, astfel încât ajutorul național pentru îngrășăminte să fie acordat la nivelul maxim permis de legislația europeană.
În joc sunt aproape 60 de milioane de euro contribuție națională și un sprijin care ar crește de la 90 la 135 lei/ha pentru cultura de grâu.
Fermierii cer Guvernului să majoreze la nivelul maxim permis sprijinul național destinat compensării creșterii prețurilor la îngrășăminte. Solicitarea a fost transmisă Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de organizațiile reprezentative ale fermierilor, în contextul în care prețurile îngrășămintelor cu azot sunt cu aproximativ 70% peste media anului 2024.
Organizațiile susțin că suma prevăzută în prezent în proiectul de hotărâre a Guvernului este insuficientă pentru a compensa efectele scumpirilor și cer utilizarea integrală a plafonului de sprijin permis de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894.
România poate contribui cu aproape 60 de milioane de euro peste alocarea europeană
Regulamentul european alocă României 29,9775 milioane de euro și permite statului român să acorde un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, respectiv aproape 59,96 milioane de euro.
În proiectul de hotărâre elaborat de MADR și aflat în transparență decizională este prevăzută însă doar o contribuție națională de 100%, echivalentul a 29,9775 milioane de euro, respectiv 157,18 milioane de lei.
Potrivit documentului transmis Guvernului, această variantă ar însemna un sprijin de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic. Pentru grâu, suma rezultată este de aproximativ 90 de lei/ha.
Fermierii consideră că acest nivel este prea redus în raport cu explozia costurilor cu fertilizarea.
De la 90 la 135 de lei/ha pentru grâu
Organizațiile agricole cer suplimentarea bugetului MADR cu încă 157,184 milioane de lei, astfel încât contribuția națională să ajungă la plafonul de 200% permis de regulamentul european.
În această variantă, bugetul total al schemei ar ajunge la 89,9325 milioane de euro, respectiv peste 471,55 milioane de lei.
Pentru fermieri, diferența s-ar traduce prin creșterea sprijinului de la 0,25 la 0,375 lei/kg de îngrășământ, iar în cazul grâului, de la 90 la 135 lei/ha.
Deși diferența poate părea redusă raportat la costurile totale ale unei ferme, organizațiile susțin că într-un an agricol cu presiuni puternice asupra marjelor fiecare formă de compensare contează, mai ales pentru menținerea nivelului de fertilizare.
„Decizia depinde de Ministerul Finanțelor”
Una dintre problemele semnalate de organizațiile agricole este lipsa resurselor suplimentare în bugetul MADR.
Potrivit adresei, în cadrul întâlnirii de la Ministerul Agriculturii, conducerea instituției a precizat că bugetul MADR nu a beneficiat în 2026 de nicio suplimentare. În aceste condiții, majorarea sprijinului la nivelul de 200% nu poate fi finanțată din resursele proprii ale ministerului, iar decizia revine Ministerului Finanțelor.
Organizațiile propun două variante pentru asigurarea banilor.
Prima variantă este finanțarea integrală în 2026, prin rectificare bugetară sau prin utilizarea Fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Avantajul ar fi că fermierii ar putea beneficia integral de sprijin în perioada în care își finanțează achizițiile de inputuri pentru campania agricolă 2026/2027.
A doua variantă presupune eșalonarea plății pe anii 2026 și 2027, cu achitarea integrală până la 31 mai 2027.
România, comparată cu Bulgaria
Un argument important adus de organizațiile fermierilor este situația din Bulgaria.
Potrivit documentului, Guvernul bulgar a aprobat, la 19 august 2026, cheltuieli suplimentare de până la 170 de milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte.
Din această sumă, după deducerea celor 100 de milioane de euro destinate motorinei, pentru îngrășăminte ar rămâne până la aproximativ 70 de milioane de euro.
Organizațiile agricole subliniază că suma este de peste două ori mai mare decât contribuția națională prevăzută în prezent în proiectul românesc, de 29,98 milioane de euro, în condițiile în care Bulgaria are o suprafață agricolă de peste două ori mai mică decât România.
Chiar și dacă România ar acorda sprijinul maxim de 200%, contribuția națională pentru îngrășăminte ar rămâne, potrivit comparației prezentate de organizații, sub nivelul celui din Bulgaria.
Nu doar criza din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețuri
Organizațiile semnatare atrag atenția că problema costului îngrășămintelor nu se limitează la efectele crizei din Orientul Mijlociu.
Un alt factor invocat este Mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră – CBAM, aplicabil importurilor de îngrășăminte începând cu 1 ianuarie 2026, în perioada sa definitivă.
Potrivit documentului, costurile asociate mecanismului sunt transferate în prețul plătit de fermieri și urmează să crească pe măsură ce alocarea gratuită a certificatelor din cadrul EU ETS este eliminată treptat până în 2034.
Organizațiile citează estimări Copa-Cogeca potrivit cărora impactul asupra fermierilor europeni ar putea crește de la aproximativ 820 milioane de euro în 2026 la 3,4 miliarde de euro în 2034.
Fermierii cer și intervenție la Bruxelles
Solicitarea organizațiilor nu se limitează la suplimentarea bugetului național.
Acestea cer reprezentanților României la Bruxelles, inclusiv celor ai Ministerului Finanțelor care participă la reuniunile ECOFIN, să susțină suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și adoptarea unor măsuri care să limiteze creșterea în continuare a prețurilor.
Mesajul este că, fără intervenții la nivel european, presiunea asupra fermierilor se va transforma într-o presiune tot mai mare asupra bugetelor naționale, prin solicitări succesive de compensare a costurilor.
Miza: fertilizarea culturilor din 2027
Dincolo de suma acordată prin schema de sprijin, miza este una agronomică și economică.
Documentul transmis Guvernului atrage atenția că prețurile ridicate la îngrășăminte pot determina reducerea nivelului de fertilizare, cu efecte asupra producțiilor din 2027, veniturilor fermierilor, exporturilor agricole și securității alimentare.
Pentru fermieri, problema este astfel mai largă decât o simplă compensare a unei creșteri de preț. Decizia privind nivelul sprijinului poate influența modul în care vor fi făcute lucrările de fertilizare și nivelul inputurilor utilizate pentru campania agricolă următoare.
Organizațiile cer ca decizia privind majorarea sprijinului să fie luată înainte de adoptarea hotărârii Guvernului, astfel încât cuantumul final să fie prevăzut direct în actul normativ și să nu fie necesară o modificare ulterioară.
Pentru fermieri, întrebarea este acum dacă Guvernul va găsi cele 157 de milioane de lei necesare pentru ca România să folosească integral plafonul european de sprijin sau dacă schema va rămâne la nivelul de 100% prevăzut în proiectul actual.