Prețurile cerealelor ar putea crește cu 80%. Criza îngrășămintelor pune agricultura mondială sub presiune.
Fermierii ar putea fi primii care vor resimți efectele unei noi perturbări a pieței agricole. Criza îngrășămintelor provocată de conflictul din Orientul Mijlociu amenință să reducă producțiile agricole și să împingă în sus prețurile cerealelor. Potrivit unei estimări citate de presa internațională, dacă problemele de aprovizionare persistă, prețurile cerealelor ar putea crește cu până la 80%.
Un nou risc se conturează pentru agricultura mondială: disponibilitatea îngrășămintelor. Într-o piață deja afectată de costuri ridicate, incertitudine climatică și tensiuni geopolitice, o reducere prelungită a livrărilor de îngrășăminte ar putea avea efecte în lanț, de la fermă până la consumator.
Camera Internațională de Comerț (ICC) avertizează asupra impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra agriculturii și securității alimentare. Potrivit secretarului general al ICC, John Denton, perturbările provocate de conflict au redus exporturile globale de îngrășăminte cu aproape 40%, informație relatată de The Wall Street Journal și preluată de agenția Agra-Europe.
În scenariul în care situația nu se stabilizează rapid, Denton estimează că prețurile cerealelor ar putea ajunge să crească cu până la 80%.
Cât de gravă este problema îngrășămintelor?
Impactul asupra pieței agricole va depinde, în primul rând, de durata perturbărilor.
O întrerupere de scurtă durată a livrărilor ar putea fi absorbită parțial prin stocurile existente, utilizarea unor produse alternative și modificarea programelor de aprovizionare.
Situația devine însă mult mai complicată dacă lipsa îngrășămintelor se prelungește.
În acest caz, fermierii ar putea fi obligați să reducă dozele aplicate, să amâne fertilizarea sau să cumpere îngrășăminte la prețuri mai mari.
Toate cele trei variante au un numitor comun: creșterea riscului de producție.
O fertilizare insuficientă poate însemna randamente mai mici, iar o recoltă mai redusă într-o regiune importantă de producție poate avea efecte asupra întregii piețe internaționale.
Cerealele românești, blocate pe drumul spre export? Câtă marfă din Ucraina ajunge, de fapt, în Portul Constanța?
Fermierii sunt primii loviți
Pentru agricultori, problema nu este doar prețul cerealelor, ci și costul obținerii recoltei.
În condițiile unei oferte limitate de îngrășăminte, fermele sunt puse în fața unor alegeri dificile: să accepte prețuri mai mari pentru inputuri, să modifice momentul aplicării sau să reducă dozele.
Niciuna dintre variante nu este lipsită de consecințe.
Prețuri mai mari la îngrășăminte înseamnă costuri de producție mai ridicate, iar reducerea cantităților aplicate poate însemna producții mai mici.
Pentru fermele care lucrează cu marje deja reduse, combinația dintre cele două riscuri poate deveni dificil de gestionat.
Potrivit lui John Denton, țările în curs de dezvoltare și economiile emergente ar fi printre primele afectate. Un exemplu este Filipine, țară care importă aproximativ 90% din necesarul său de îngrășăminte.
Efectele asupra prețurilor cerealelor nu apar imediat
Un aspect important este decalajul dintre perturbarea aprovizionării cu îngrășăminte și efectul asupra prețurilor cerealelor.
O reducere a livrărilor de îngrășăminte nu înseamnă automat că piața cerealelor va rămâne fără marfă în următoarele zile sau săptămâni. Există stocuri de cereale, recolte deja realizate și contracte de livrare încheiate anterior.
De aceea, efectele asupra pieței pot apărea cu întârziere.
Pe măsură ce stocurile se consumă, iar noile recolte ajung să fie produse în condiții de fertilizare mai dificilă, piața poate începe să resimtă deficitul.
Cu cât perturbarea este mai lungă, cu atât crește riscul ca oferta de cereale să scadă.
Iar într-o piață în care cererea rămâne ridicată, o ofertă mai mică poate pune presiune pe prețuri.
Îngrășămintele s-au scumpit cu 70%! Fermierii cer nivelul maxim de sprijin, de 200%: de la 90 la 135 lei/ha pentru grâu
Crescătorii de animale ar putea resimți din plin efectul
Problemele nu se opresc la agricultura vegetală.
O creștere a prețurilor cerealelor ar afecta și sectorul zootehnic, prin majorarea costurilor cu furajele. Crescătorii de porci și bovine, dar și alte categorii de producători zootehnici, ar putea ajunge să plătească mai mult pentru materiile prime utilizate în hrana animalelor.
Pentru procesatorii de cereale și industria alimentară, efectul ar putea apărea, de asemenea, cu întârziere.
Lanțul este simplu: îngrășăminte mai scumpe sau mai puține → producții agricole mai mici → ofertă redusă de cereale → presiune asupra prețurilor → costuri mai mari pentru zootehnie și industria alimentară.
Comerțul mondial cu cereale s-ar putea reconfigura
Un alt efect posibil este modificarea fluxurilor comerciale.
Dacă deficitul de îngrășăminte afectează producția într-o anumită regiune, țările importatoare și procesatorii pot încerca să-și procure cerealele din alte zone ale lumii.
Astfel, presiunea se poate concentra asupra producătorilor care dispun de suficiente îngrășăminte și care reușesc să obțină recolte bune.
În același timp, comerțul mondial ar deveni mai dependent de câțiva factori-cheie: condițiile meteorologice, disponibilitatea infrastructurii logistice, costurile transportului și deciziile guvernelor privind exporturile și importurile.
O problemă de producție într-o regiune importantă poate avea astfel efecte mult dincolo de granițele acesteia.
Ce înseamnă pentru fermierii români?
Pentru fermierii români, evoluția merită urmărită cu atenție. România este un important producător și exportator de cereale în regiunea Mării Negre, iar prețurile interne sunt influențate de evoluția piețelor europene și internaționale.
O eventuală creștere a prețurilor cerealelor ar putea îmbunătăți veniturile fermierilor care mai au marfă disponibilă pentru vânzare. Însă avantajul ar trebui analizat împreună cu evoluția costurilor de producție.
Dacă prețurile îngrășămintelor, energiei, combustibililor și celorlalte inputuri cresc în paralel cu prețul cerealelor, o parte importantă din câștigul suplimentar poate fi absorbită de costurile mai mari.
Fermierii vor trebui să urmărească nu doar „cu cât se vinde grâul”, ci și „cu cât costă să produci o tonă de grâu”.
Piața intră într-o perioadă de incertitudine
Avertismentul ICC nu înseamnă că prețurile cerealelor vor crește automat cu 80%. Este vorba despre un scenariu condiționat de durata și amploarea perturbărilor din piața îngrășămintelor.
Totuși, mesajul pentru agricultură este important: inputurile agricole și securitatea alimentară sunt strâns legate de geopolitică.
O perturbare prelungită a aprovizionării cu îngrășăminte poate afecta mai întâi costurile fermierilor, apoi producțiile și, în cele din urmă, prețurile cerealelor și ale alimentelor.
Pentru agricultori, următoarea perioadă va însemna, mai mult ca oricând, monitorizarea atentă a pieței inputurilor, a prețurilor cerealelor și a evoluției comerțului internațional.
Pentru că, într-o piață agricolă tensionată, problema nu este doar cât valorează tona de grâu, ci și cât costă obținerea ei.