Tot mai multe investiții finanțate din fonduri europene riscă să rămână doar pe hârtie, chiar și după semnarea contractelor de finanțare. Lipsa capitalului și dificultățile de accesare a creditelor pun în pericol implementarea proiectelor, atât în agricultură, cât și în alte sectoare economice, avertizează consultantul în fonduri europene Cosmin Măglaș.
Invitat în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea la AGRO TV, consultantul a explicat că numeroase firme nu mai dispun de resursele financiare necesare pentru a susține investițiile, iar băncile sunt tot mai reticente în acordarea creditelor.
„Este un fenomen groaznic în tot ce înseamnă IMM-uri. Nu vorbim doar de agricultură. (…) Firmele nu mai sunt capitalizate, băncile nu mai acordă împrumuturi”, a precizat Cosmin Măglaș.
Problema nu afectează doar firmele care intenționează să depună proiecte noi, ci și beneficiarii care au obținut deja finanțarea europeană. Consultantul a oferit exemplul unei discuții purtate cu reprezentanții unei agenții de dezvoltare regională, unde situația investițiilor deja contractate ridică semne serioase de întrebare.
Potrivit acestuia, din peste 30 de contracte de finanțare semnate, fiecare cu o valoare de peste 1,5 milioane de euro, estimarea prezentată în cadrul discuției era că cel puțin 60% ar putea să nu mai fie implementate, din cauza lipsei lichidităților.
În agricultură, dificultățile sunt amplificate de anii cu producții slabe, secetă și cheltuieli de exploatare tot mai greu de acoperit. În aceste condiții, chiar și fermierii care obțin finanțări nerambursabile se pot confrunta cu probleme în asigurarea contribuției proprii și a sumelor necesare implementării proiectelor.
Cosmin Măglaș consideră că una dintre soluții ar fi introducerea unor instrumente de creditare garantate de stat, după modelul aplicat în alte țări europene, precum Polonia. În opinia sa, garanțiile ar trebui să acopere perioade de trei până la cinci ani, astfel încât fermierii să poată depăși anii agricoli dificili și să își recupereze investițiile în perioadele cu producții mai bune.
În lipsa unor asemenea mecanisme, consultantul avertizează că investițiile în agricultură ar putea încetini considerabil, iar o parte dintre fondurile europene deja contractate riscă să nu mai fie valorificate.