Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde una dintre temele principale de discuție ale liderilor UE va fi viitorul Cadru Financiar Multianual, de care va depinde inclusiv finanțarea agriculturii și a fermierilor în perioada 2028-2024.
În acest sens, președintele Nicușor Dan a găzduit săptămâna trecută la Cotroceni o ședință de lucru la care au participat mai mulți membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, având ca obiectiv coordonarea poziției naționale în perspectiva negocierilor care vor avea loc la nivelul liderilor europeni cu privire la viitorul Cadru Financiar Multianual prin care va fi alocat bugetul UE pentru perioada 2028-2034, influențând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum și pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare. În același timp, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis în urma ședinței organizate la Cotroceni.
În context, vă reamintim că organizațiile de fermieri, atât la nivel național, cât și european, cer la unison ca, pentru perioada 2028-2034, să fie prevăzut buget distinct pentru Politica Agricolă Comună, de minimum 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
Fermierii atrag atenția că reducerea finanțării agricole nu ar însemna doar subvenții mai mici, ci efectele s-ar putea transmite în lanț către furnizorii de inputuri, transportatori, procesatori, comercianți și comunitățile rurale care depind de activitatea agricolă.
Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, pentru România efectele resimțite ar putea fi mult mai grave. Mai puțini bani pentru investiții pot însemna modernizare întârziată, productivitate mai redusă și dificultăți în adaptarea la schimbările climatice. În același timp, slăbirea producției interne poate afecta competitivitatea industriei alimentare și capacitatea României de a-și valorifica resursele agricole.