Viitorul agriculturii românești depinde de finanțare, adaptare climatică și politici europene care să răspundă nevoilor fermierilor.
Clubul Fermierilor Români (CFRO) a organizat pe 8 octombrie 2026, la Craiova, Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia. Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de tehnologie și ai mediului academic au analizat viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), noile instrumente de finanțare și soluțiile pentru o agricultură mai rezilientă, într-un an marcat de secetă pedologică extremă și de presiunea costurilor.
Viitoarea PAC: Pilonul 2 și bugetul agricol, în pericol
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și prevede, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală. Alocarea propusă pentru România este de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde mai puțin decât în prezent, a arătat Achim Irimescu, reprezentantul CFRO la Bruxelles.
Reprezentanții APIA au anunțat că plata în avans pentru campania 2026 începe pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență acordat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.
Oltenia, regiunea cu cea mai mare nevoie de recuperare
Analiza prezentată de prof. univ. dr. Gavril Ștefan (Universitatea de Științele Vieții din Iași) arată că fermele din Sud-Vest Oltenia au cel mai scăzut indice de reziliență dintre cele opt regiuni de dezvoltare: 3,78 din 10, față de media națională de 5,85. Prioritățile pentru regiune sunt stabilitatea producției, accesul la apă, digitalizarea și accesul la cunoaștere și consultanță.
Instrumente noi de finanțare și gestiune a riscului
Banca de Investiții și Dezvoltare a prezentat un nou instrument de garantare pentru agricultură, care va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru, cu scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea de refinanțare a investițiilor existente. Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație.
Pe tema riscurilor climatice, participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să acopere și seceta. Rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026–2027. În prezent, doar 2,5 milioane de hectare din 8,2 milioane sunt asigurate.
Digitalizare și produs românesc
Un proiect de aproape 30 de milioane de euro, obținut în urma demersurilor CFRO, va forma 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar. CFRO a prezentat și sistemul pe care îl dezvoltă pentru produsul românesc, de la fermă la raft, care va fi lansat la conferința națională.
„Ne aflăm într-o perioadă foarte grea pentru agricultura românească. Suntem de mai bine de jumătate de an într-o secetă pedologică extremă, iar instabilitatea politică durează la fel de mult. Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Sisești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a declarat Alexander Degianski, Președintele Clubului Fermierilor Români.
„Organizațiile fermierilor nu trebuie să se implice în viața politică. Ele trebuie să fie parteneri ai decidenților, iar argumentele pe care le punem pe masă trebuie luate în considerare. Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.
Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, care va avea loc pe 5 noiembrie 2026, la București.
Despre Clubul Fermierilor Români
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă reprezintă peste 1.400 de companii agricole care lucrează cumulat 1,6 milioane de hectare. Prin programe de formare, think tank-uri tematice și dialog instituțional cu autoritățile naționale și europene, Clubul urmărește creșterea competitivității și rezilienței sectorului agroalimentar românesc. CFRO este membru al Confederației Patronale Concordia.