Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) solicită autorităților române susținerea, în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, a unei Politici Agricole Comune cu finanțare dedicată și protejată, cel puțin la nivelul actual în termeni reali.
Totodată, organizația avertizează că actualul cadru de negociere propus de Președinția irlandeză nu oferă fermierilor garanțiile necesare pentru venituri, investiții și gestionarea crizelor.
Poziția transmisă Guvernului României se bazează pe analiza organizației europene Farm Europe, din care Forumul APPR face parte și la elaborarea căreia a contribuit.
Potrivit reprezentanților organizației, cifrele prezentate în această analiză sunt extreme de îngrijorătoare, iar intenția Președinției irlandeză este de încheia negocierile până la sfârșitul lunii decembrie 2026. Astfel, intervalul pentru susținerea unor modificări este, așadar, foarte scurt, iar „România trebuie să își formuleze prioritățile înainte de fixarea unor decizii care vor influența agricultura europeană pentru următorii șapte ani”, se arată în documentul de poziție al înaintat de Forumul APPR Guvernului.
Fonduri disponibile doar teoretic, fără garanția că vor ajunge la agricultură
Din analiza susținută de Forumul APPR reiese că în cadrul de negociere propus de Președinția irlandeză se menține bugetul PAC la 293,7 miliarde de euro în prețuri curente, echivalentul a 261,013 miliarde de euro în prețuri 2025, fără o îmbunătățire față de arhitectura propusă de Comisia Europeană.
Totodată, potrivit analizei, aproximativ 45 de miliarde de euro din rezerva Planurilor naționale și regionale de parteneriat și cel puțin 48,9 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală nu sunt garantate agriculturii, astfel că accesul fermierilor la aceste resurse ar depinde de deciziile fiecărui stat membru, iar repartizarea lor ar urma cheia fondului unic, nu cheia de alocare a PAC.
„Forumul APPR consideră că dedicarea explicită a acestor resurse agriculturii este o decizie politică esențială. Includerea celor circa 45 de miliarde de euro în bugetul PAC nu ar necesita bani noi, ci garantarea destinației agricole a unor fonduri deja prevăzute”, se subliniază în scrisoarea deschisă către Guvernul României.
România riscă reducerea sprijinui efectiv pentru fermieri
Transferarea unei responsabilități mai mari către bugetele naționale poate accentua diferențele dintre fermierii europeni, avertizează Forumul APPR.
Pentru numeroase intervenții, contribuția UE ar fi limitată la maximum 70%, fără obligația statelor membre de a menține cel puțin contribuția națională actuală, exprimată în euro.
„Această combinație poate conduce la reducerea sprijinului efectiv disponibil fermierilor români și la concurență cu alte priorități bugetare naționale. Forumul APPR solicită Ministerului Agriculturii și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să calculeze și să comunice public impactul net pentru România al noii chei de repartizare a fondurilor”, se mai arată în document.
În ceea ce privește convergența externă, cadrul analizat prevede situarea plăților medii naționale între 90% și 105% din media UE, iar această orientare ar putea fi favorabilă României, unde nivelul plăților se situează încă la aproximativ 80% din media europeană.
Forumului APPR atrage atenția însă că acest beneficiu riscă să fie diminuat dacă bugetul PAC total scade.
Plafonarea și degresivitatea pot afecta fermele comerciale
Cadrul de negociere include praguri de degresivitate încă în discuție: 15% pentru tranșa dintre 100.000 și 125.000 de euro, 25% între 125.000 și 150.000 de euro și 50% peste 150.000 de euro, cu posibilitatea introducerii unor trepte suplimentare sub 100.000 de euro. De asemenea, este prevăzută și o plafonare la 300.000 de euro anual pentru sprijinul pe suprafață, posibil cu aplicare voluntară.
„Forumul APPR solicită menținerea acestor instrumente ca opțiuni voluntare pentru statele membre, cu deducerea costurilor salariale și tratament corect pentru cooperative și forme asociative. Fermele comerciale care asigură producție, investiții și locuri de muncă în mediul rural trebuie evaluate în raport cu rolul lor economic și social”, se ărecizează în documentul citat.
Finanțare distinctă pentru gestionarea crizelor și investiții
Un motiv major de îngrijorare pentru fermierii reprezentați de Forumul APPR este reducerea Facilității UE de la 63,223 miliarde de euro, în propunerea Comisiei, la 36,362 miliarde de euro, în cadrul de negociere propus de Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene.
„În același timp, fondul european de criză agricolă, pentru care Comisia propusese 900 de milioane de euro anual, nu mai este menționat explicit”, atrage atenția Forumul APPR, care consideră că pentru România, stat de frontieră cu Ucraina, care a resimțit direct efectele perturbărilor comerciale din anii 2022–2023, existența unui instrument european de criză cu resurse dedicate este esențială.
Forumul APPR semnalează și reducerea cu 13%, la mai puțin de 20 de miliarde de euro, a componentei Fondului de competitivitate care acoperă agricultura, sănătatea, bioeconomia și biotehnologia. Potrivit organizației, diminuarea acestor resurse limitează perspectivele de finanțare într-un moment în care investițiile în gestionarea apei, digitalizare, infrastructură și cercetare sunt necesare pentru competitivitatea fermelor.
Prioritățile pe care România trebuie să le susțină
În acest context, Forumul APPR solicită Guvernului României să suțină în Consiliul European și în negocierile ulterioare pentru bugetul Uniunii Europene aferent perioadei 2028–2034 următoarele:
- Protejarea bugetului PAC, cel puțin la nivelul actual în termeni reali, prin includerea explicită a celor circa 45 de miliarde de euro din rezerva NRP și garantarea finanțării măsurilor agricole din fondul pentru dezvoltare rurală;
- O alocare echitabilă și transparentă, prin utilizarea cheii PAC pentru fondurile suplimentare sau publicarea unei analize care să demonstreze avantajele pentru România ale cheii fondului unic;
- Restabilirea fondului european de criză agricolă, cu minimum 900 de milioane de euro anual, și asigurarea cel puțin a unei intervenții de gestionare a riscurilor fără cofinanțare națională;
- Menținerea resurselor pentru investiții și inovare, cel puțin la nivelul propus de Comisie, precum și introducerea obligației statelor membre de a menține contribuția națională actuală în euro la finanțarea PAC;
- Introducerea unei plăți de mediu voluntare pentru fermieri, finanțată integral din bugetul UE, care să recompenseze performanța economică și de mediu;
- Menținerea plafonării și degresivității ca opțiuni voluntare pentru statele membre, cu deducerea costurilor salariale și tratament corect pentru cooperative și forme asociative;
- O strategie europeană privind impactul agricol al extinderii către Ucraina, cu perioade de tranziție, instrumente de protecție a pieței și finanțare dedicată;
- Consultarea organizațiilor de fermieri înainte de stabilirea poziției României și publicarea unei estimări a impactului bugetar asupra agriculturii românești. Forumul APPR solicită autorităților române să susțină aceste priorități în Consiliul European și în negocierile ulterioare.
„Angajamentele privind suveranitatea alimentară trebuie transpuse în finanțare predictibilă, protecție în fața crizelor și condiții echitabile de concurență pentru fermieri. Organizația rămâne disponibilă pentru dialog cu Guvernul și cu eurodeputații români, în vederea unei susțineri transpartinice a intereselor agriculturii românești”, se mai arată în documentul transmis de Forumul APPR.