În țările UE, agricultura ecologică (organică/bio) înregistrează o creștere pozitivă, dar cererea din partea consumatorilor se menține moderată. Sectorul este însă puternic influenţat de reglementările comunitare pentru protecţia sănătății, a mediului şi pentru dezvoltarea economiei locale.
Creşte suprafaţa agricolă certificată organic
În Uniunea Europeană, suprafața agricolă certificată ecologic continuă să crească. În 2025 a fost evaluată la peste 18,1 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 11,1% din totalul suprafeţei agricole a spațiului comunitar. Spania (2,9 mil. ha), Franța (2,7 mil. ha) și Italia (2,5 mil. ha) se plasează în topul statelor UE cu cea mai mare suprafață agricolă cultivată organic, iar Liechtenstein continuă să aibă cea mai mare cotă de terenuri ecologice (43,5%, din totalul suprafeţei naţionale).
Conform definiţiei oficiale, o fermă ecologică are toată suprafața agricolă utilizată și/sau toate animalele certificate complet sau în curs de conversie la agricultura ecologică.
România este pe locul 5 în UE, la agricultura ecologică
Conform Recensământului Agricol din 2020, în UE existau 245.000 de ferme organice, echivalentul a 2,7% din totalul celor 9,1 milioane de exploatații agricole ale UE. Aproape 30% dintre aceste ferme ecologice se aflau în Italia, 15,7% în Franța, 10,3% în Germania, 9,9% în Austria, 8,1% în România şi 7,9% în Spania.
Cea mai mare pondere a fermelor organice a fost în Austria (21,8% din totalul fermelor la nivel naţional), urmată de Estonia (16,4%) și Cehia (15,4%). Exploatațiile complet organice au reprezentat mai puțin de 0,5% din totalul fermelor naţionale în Ungaria, Polonia și Malta.
Cea mai mare piaţă bio
La nivel global, piaţa alimentelor şi băuturilor organice este evaluată la 145 miliarde de euro, iar UE este a doua cea mai mare piață unică pentru produse organice, cu 49,5 miliarde de euro. În 2024, Germania era cea mai mare piață de produse organice din Europa (17 miliarde de euro), urmată de Franța (12,2 miliarde euro) și Italia (5,2 miliarde euro). Vânzările cu amănuntul de produse organice din UE au ajuns la 49,5 miliarde de euro, în creştere cu 3,6% faţă de anul anterior.
În acelaşi timp, statele UE au importat cca. 2,64 milioane de tone de produse agroalimentare organice, Olanda, Germania și Belgia fiind cei mai mari importatori ca volum, în 2024. Ecuadorul este principalul furnizor de produse organice, în principal fructe tropicale.
Mai puțin cu 2,7 mil. tone de îngrășăminte cu azot
Dacă 25% din totalul terenului agricol utilizat de statele UE ar ajunge în conversie organică până în 2030, aşa cum prevede Green Deal, atunci utilizarea îngrășămintelor sintetice cu azot ar scădea cu 2,7 milioane de tone. Pe lângă reducerea dependențelor structurale, aceasta ar însemna reduceri potențiale cu până la 25 milioane de tone CO2 ale emisiilor agricole, inclusiv 9,5 milioane de tone CO2 ale emisiilor din sectorul de producţie industrială. În plus, şi utilizarea pesticidelor va scădea cu 20-23%.
Se va dubla suprafața în următorii 3 ani?
Reamintim că ponderea terenurilor agricole ale UE dedicate agriculturii ecologice a crescut de la 5,9% în 2012 până la 10,8% în 2023, mai ales ca urmare a sprijinului politic şi financiar. Pentru a atinge obiectivul propus, ritmul de conversie şi creştere a suprafeţei ecologice ar trebui să se dubleze în următorii trei ani.
Îngrășămintele reprezintă 7-8% din costurile totale de producție din întregul sector agricol al UE, dar mult mai mult pentru anumite sectoare, iar în aprilie 2026, prețurile globale ale îngrășămintelor pe bază de azot au fost cu 71% mai mari decât media din 2024.
Dependenți de importuri
Statele UE sunt dependente de importurile de îngrășăminte azotate, fosforoase și potasice, iar această dependenţă creşte. Raportul dintre importuri și producția internă este de peste 60%, ceea ce face agricultura UE puternic expusă șocului de pe piețele internaționale. În plus, aceste importuri sunt concentrate pe doar câţiva parteneri comerciali.
În 2024, peste 50% din importurile UE de îngrășăminte azotate au provenit din Egipt și Rusia, peste 50% din îngrășămintele fosfatice din Maroc şi Rusia și aproape 60% din îngrășămintele potasice din Canada şi Rusia.
Puncte de sprijin pentru a atinge obiectivul Green Deal
Dezvoltarea sectorului organic necesită un angajament politic consecvent, precum și sprijin financiar atât la nivel UE, cât și național. Stimulentele vor trebui acordate atât pentru fermieri, pentru a se converti la agricultura organică și a o menține, precum și pentru consumatori pentru a cumpăra produse organice.
PAC post-2027 ar trebui să consolideze reziliența și autonomia strategică a agriculturii UE. Însă, în condiţiile unei restrângeri cu 30% a bugetului PAC pentru măsurile de agromediu și climă, inclusiv a sprijinului pentru agricultura ecologică, acest lucru este greu de imaginat…
Citeşte şi: Minim-till sau culturi de acoperire, cum păstrăm umiditatea din sol?
