Pierderile embrionare din prima parte a gestației oilor (primele 40-45 de zile) cauzează întârzierea fecundării unei părți din efectiv, ceea ce va prelungi perioada de fătări și va reduce uniformitatea lotului de miei.

După înțărcarea mieilor și eliminarea oilor reformă, în efectiv rămân femelele destinate reproducției, care sunt supuse unui regim de furajare preferențial în vederea pregătirii pentru montă.
Cerințele lor nutriționale depind în principal de greutatea corporală și de starea de întreținere, obiectivul fiind refacerea rezervelor corporale de grăsime și atingerea unei condiții corporale optime pentru reproducție. Această perioadă coincide, de regulă, cu sezonul de toamnă.
Pierderile embrionare
În prima parte a gestației, corespunzătoare primelor 40-45 de zile, oile trebuie să beneficieze de o rație echilibrată, cu un aport energetic moderat, evitându-se atât subalimentarea, cât și supraalimentarea.
Pierderile embrionare din această perioadă sunt, de cele mai multe ori, greu de observat, deoarece embrionul este resorbit sau eliminat fără semne clinice evidente. În unele cazuri poate apărea o ușoară scurgere sangvinolentă, însă aceasta trece adesea neobservată.
Ca urmare a întreruperii gestației, oaia revine în estru la un nou ciclu sexual și poate fi montată din nou.
Intervenții care decid succesul gestației
- Mențineți o hrănire moderată și echilibrată. În condițiile din România, gestația timpurie coincide, de regulă, cu lunile septembrie și octombrie, perioadă caracterizată printr-o ofertă bogată de furaje. Din acest motiv, fluctuațiile importante ale nivelului de alimentație sunt mai puțin frecvente și apar, în principal, în urma unor perioade prelungite de precipitații, care limitează pășunatul, sau ca urmare a unui management necorespunzător al efectivului. Pe parcursul primei luni de gestație se recomandă menținerea aceluiași nivel de furajare ca în perioada montei, deoarece consumul voluntar de hrană al oilor rămâne, în general, similar celui din luna precedentă. Menținerea unui regim constant de alimentație contribuie la reducerea riscului de pierderi embrionare și la desfășurarea normală a gestației.
- Sănătate și paraziți: Menținerea unei stări bune de sănătate a efectivului este esențială pentru desfășurarea normală a gestației. Vaccinările și tratamentele de deparazitare trebuie efectuate la recomandarea medicului veterinar, utilizând produse sigure pentru oile gestante. Atenție, nu faceți tratamente „după ureche sau din auzite”, pentru că anumite vaccinuri și substanțe de deparazitare sunt contraindicate sau nu sunt recomandate în această perioadă, putând afecta dezvoltarea embrionului sau creșterea riscului de pierderi embrionare.
De asemenea, este importantă monitorizarea permanentă a stării de sănătate a animalelor și izolarea exemplarelor bolnave pentru a reduce riscul de îmbolnăvire și de pierderi de gestație.
- Stresul reprezintă unul dintre factorii care pot favoriza apariția pierderilor embrionare în primele săptămâni de gestație. Printre sursele frecvente de stres se numără manipulările brutale, transportul, schimbările bruște de furajare, condițiile necorespunzătoare de întreținere, precum și hărțuirea oilor de către câini. Prezența câinilor care aleargă sau sperie turma determină agitație și efort fizic intens, ceea ce poate afecta negativ menținerea gestației, în special în perioada timpurie, când embrionul este foarte sensibil la factorii perturbatori.
- Confirmarea gestației se recomandă după aproximativ 30 de zile de la montă, ecografia fiind metoda cea mai utilizată și cea mai sigură pentru diagnostic. Aceasta permite confirmarea gestației, estimarea numărului de fetuși și identificarea timpurie a eventualelor probleme de reproducție. Oile negestante vor fi reintroduse la reproducție sau reformate, iar cele cu gestație gemelară vor fi hrănite diferențiat mai ales în gestație avansată.
- Diagnosticul poate fi completat prin determinarea nivelului de progesteron, unde o valoare scăzută indică faptul că oaia nu este gestantă.
Gestația timpurie reprezintă o etapă critică a ciclului reproductiv, în care succesul dezvoltării embrionare depinde în mare măsură de asigurarea unor condiții optime de furajare, întreținere și sănătate. Un management corespunzător în această perioadă contribuie la obținerea unor miei sănătoși.
Nutriţie şi reproducţie – furajare stimulativă la debutul gestaţiei oilor – Revista Ferma
ETAPELE GESTAȚIEI
Gestația la oaie durează, în medie, 147-150 de zile și, din punct de vedere al modificărilor fiziologice, poate fi împărțită în trei perioade:
- În perioada gestației timpurii (primele 40-45 de zile), embrionul se dezvoltă liber în cavitatea uterină timp de aproximativ 15-16 zile, după care are loc atașarea la endometru și inițierea formarii placentei. În această etapă, embrionul este deosebit de sensibil la factorii de stres și la modificările condițiilor de întreținere, în special la cele de nutriție, care pot compromite dezvoltarea normală a gestației.
- Pe parcursul gestației mijlocii (aproximativ zilele 46-100) predomină dezvoltarea organelor și diferențierea țesuturilor, iar ritmul de creștere al fătului este moderat. În această etapă, necesarul nutritiv al oilor rămâne relativ constant, fiind importantă asigurarea unei alimentații echilibrate pentru susținerea dezvoltării normale a fătului.
- Ultima etapă a gestației – avansată sau târzie (aproximativ zilele 101-150) – este caracterizată de cea mai intensă creștere a fătului, acesta acumulând aproximativ 70-80% din greutatea pe care o va avea la naștere. Tot în această perioadă se dezvoltă intens glanda mamară, iar necesarul de energie și nutrienți al femelei crește considerabil, ceea ce impune adaptarea corespunzătoare a furajării și a condițiilor de întreținere.
un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA
USV Timișoara / ACO Păstorul Crișana Arad



