Prețul porumbului românesc se menține la un nivel favorabil, în ciuda producțiilor importante anunțate de marii exportatori mondiali. Cu toate acestea, fermierii se confruntă cu o problemă majoră, care le îngreunează valorificarea recoltei: lipsa spațiilor de depozitare și dificultățile de transport către Portul Constanța. Potrivit expertului în piețele de mărfuri agricole Cezar Gheorghe, cererea internațională susține în continuare cotațiile porumbului, însă blocajele logistice limitează posibilitățile de comercializare.
Invitat în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea la AGRO TV, Cezar Gheorghe a explicat că prețul porumbului românesc se situează în jurul valorilor de 227–232 euro/tonă, în timp ce cotația FOB ajunge la aproximativ 245 euro/tonă. Expertul consideră că aceste niveluri sunt susținute de evoluția cererii internaționale, chiar dacă producțiile estimate în marile țări exportatoare au fost revizuite în creștere.
„Problema e cu spațiul de depozitare, că nu ai unde să-l pui și nu ai cum să-l expediezi”, a explicat Cezar Gheorghe, subliniind că dificultățile nu se limitează la Portul Constanța, ci afectează întregul circuit logistic din România.
Potrivit acestuia, insuficiența capacităților de depozitare și problemele de transport vor continua să îngreuneze livrările, ceea ce ar putea determina menținerea unor cantități importante de porumb în stocurile fermierilor și comercianților.
În ceea ce privește piața internațională, Cezar Gheorghe a arătat că Statele Unite și-au majorat estimarea producției de porumb de la 401 la 407 milioane de tone, în timp ce Brazilia ar putea ajunge la aproximativ 148 de milioane de tone, față de estimarea anterioară de 138 de milioane de tone. Argentina ar putea contribui, la rândul său, cu o producție de aproximativ 66 de milioane de tone.
Un avantaj pentru România ar putea veni din situația țărilor vecine, în special din Ungaria, unde seceta a afectat puternic producția de porumb. Potrivit lui Cezar Gheorghe, recolta Ungariei ar fi de aproximativ 1,6 milioane de tone, în condițiile în care două mari unități de procesare pentru producția de etanol au împreună un necesar de aproximativ un milion de tone de porumb. În aceste condiții, piața ungară ar putea reprezenta o oportunitate pentru exportatorii români, deși transportul rămâne o dificultate.