Sectorul ovin din România continuă să traverseze o perioadă dificilă, marcată de restricţiile impuse în contextul focarelor de boală, blocajele la export şi scăderea accentuată a preţurilor de valorificare a animalelor.
În timp ce autorităţile au început campania de vaccinare, crescătorii reclamă lipsa unor clarificări privind consecinţele acestei măsuri şi cer negocieri la nivel european pentru protejarea exploataţiilor tradiţionale.
În opinia lui Pavel Iovăneasă, crescător de ovine din Valea Dâljii, judeţul Hunedoara, schimbările concrete întârzie să apară, iar fermierii continuă să lucreze într-un climat de incertitudine. Una dintre cele mai mari preocupări în acest moment este campania de vaccinare împotriva bolilor care afectează efectivele de ovine.
Deşi vaccinarea ar putea contribui la controlul focarelor şi la reluarea exporturilor, crescătorii spun că nu au primit suficiente informaţii despre ce se va întâmpla după imunizarea animalelor, în special în ceea ce priveşte valorificarea laptelui.
Vaccinarea, fără clarificări privind valorificarea laptelui
Potrivit lui Pavel Iovăneasă, una dintre problemele majore este legată de condiţiile în care va putea fi utilizat laptele provenit de la animalele vaccinate. Din informaţiile de care dispun crescătorii, acesta nu ar mai putea fi comercializat şi utilizat în aceleaşi condiţii ca până acum, ci ar necesita prelucrare termică.
O asemenea cerinţă ar putea avea consecinţe serioase asupra exploataţiilor tradiţionale, în special asupra stânelor din zonele montane, unde procesarea laptelui se realizează direct în gospodărie, în condiţii adaptate specificului activităţii pastorale.
„Noi, la stâni, unde o să facem prelucrare termică?”, se întreabă crescătorul, subliniind că încălzirea laptelui la anumite temperaturi, răcirea ulterioară şi abia apoi procesarea acestuia presupun infrastructură, investiţii şi personal specializat. Toate acestea sunt dificil de asigurat într-o stână amplasată în vârful muntelui.
Din punctul său de vedere, autorităţile ar fi trebuit să negocieze mai întâi cu Comisia Europeană obţinerea unor derogări pentru menţinerea procesării tradiţionale la scară mică şi abia ulterior să înceapă campania de vaccinare.
Crescătorul aminteşte şi exemplul Greciei, despre care susţine că nu ar fi acceptat vaccinarea înainte de obţinerea unor derogări. Din perspectiva sa, România ar fi trebuit să urmeze o abordare similară, astfel încât măsurile sanitare să nu afecteze suplimentar activităţile tradiţionale din sectorul ovin.
Redeschiderea exporturilor, încă sub semnul întrebării
Reluarea exporturilor reprezintă una dintre principalele aşteptări ale crescătorilor, însă nu există, deocamdată, suficiente informaţii privind calendarul şi condiţiile în care aceasta ar putea deveni posibilă. Pavel Iovăneasă consideră că vaccinarea şi redeschiderea pieţelor externe sunt strâns legate şi se teme că exporturile nu vor fi reluate până când nu va fi parcursă campania de imunizare.
O altă nemulţumire priveşte modul în care sunt aplicate restricţiile în România, comparativ cu alte state europene. Iovăneasă consideră atipică situaţia în care regulile europene ajung să influenţeze inclusiv relaţiile comerciale cu ţări din afara Uniunii Europene.
„După părerea mea, autorităţile române ar trebui să negocieze mai ferm condiţiile de export către ţările terţe, fără ca măsurile aplicate la nivel european să devină automat o piedică suplimentară pentru comercializarea animalelor pe aceste pieţe”, susţine crescătorul de la poalele Munţilor Retezat.
Procesarea tradiţională, în pericol
Dincolo de problema exporturilor, acesta atrage atenţia asupra riscului de a pierde o parte importantă din tradiţia creşterii oilor şi a procesării produselor obţinute în exploataţiile montane.
Pentru fermele care produc lapte şi brânzeturi, obligaţia de a introduce etape suplimentare de prelucrare termică ar putea însemna investiţii pe care multe exploataţii nu şi le permit. „Nu este vorba doar despre achiziţionarea unor echipamente, ci şi despre amenajarea unor spaţii corespunzătoare, asigurarea condiţiilor de răcire şi existenţa personalului necesar”, argumentează fermierul.
Acesta subliniază că măsurile trebuie gândite astfel încât să protejeze atât procesarea tradiţională a laptelui, cât şi consumul tradiţional de carne de oaie. În lipsa unor soluţii adaptate specificului exploataţiilor mici şi mijlocii, riscul este ca tocmai crescătorii care menţin încă practicile tradiţionale să fie cei mai afectaţi.
Preţul animalelor a scăzut aproape la jumătate
Dacă în privinţa vaccinării şi a exporturilor există încă multe necunoscute, efectele economice ale crizei sunt deja vizibile. Una dintre cele mai importante probleme este scăderea preţurilor de valorificare a animalelor.
Potrivit lui Pavel Iovăneasă, dacă în perioada anterioară oile se comercializau la aproximativ 23 de lei/kg, iar în unele cazuri preţurile ajungeau la 25-27 de lei/kg, în prezent acestea sunt cumpărate cu numai 12-14 lei/kg.
Citeşte şi:
A început vaccinarea oilor! Primele semne după vaccinare! Interdicții pentru crescătorii de oi și capre!
Scăderea este semnificativă şi pune presiune pe rentabilitatea exploataţiilor, mai ales în cazul crescătorilor care au contractat leasinguri sau au alte obligaţii financiare. „În aceste condiţii, există riscul ca tot mai mulţi fermieri să renunţe la activitate şi să vândă efectivele de animale”, avertizează Iovăneasă, care în prezent deţine un efectiv ce depăşeşte 500 de capete, incluzând şi animale tinere.
Situaţia financiară este însă dificil de evaluat, în condiţiile în care, spune el, costurile de furajare continuă să se acumuleze, iar preţurile de valorificare sunt mult sub nivelurile anterioare. Recunoaşte, totuşi, că a avut norocul să vândă cea mai mare parte a mieilor înainte de introducerea restricţiilor la export, reuşind astfel să evite o presiune financiară şi mai mare. Dacă ar fi rămas cu întregul efectiv de miei nevândut, situaţia sa ar fi fost mult mai dificilă.