Într-un sol sănătos, interacțiunile dintre aspectele fizice (structura solului și bilanțul hidric), chimice (pH, nutrienți și contaminanți) și biologice (inclusiv râme, microorganisme și rădăcini) sunt optime în condițiile acelui loc.
Pentru a practica o agricultură sustenabilă, este esențial să înțelegeți structura fizică a solului, precum și starea acestuia din punct de vedere al nutrienților și al activității biologice. Evaluarea sănătății solului necesită o abordare integrată care combină analiza periodică a proprietăților lui chimice, fizice și biologice.
De ce este important să avem un sol sănătos?
- Pentru a obține randamente economice optime, culturile trebuie să își procure suficienți nutrienți și apă din sol prin intermediul rădăcinilor. Aceşti nutrienţi provin atât din rezervele din sol, cât şi prin aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente.
- Apoi, pentru o absorbţie şi asimilare maxime, este important să se mențină o structură bună a solului, un nivel adecvat şi echilbrat de nutrienți și un mediu biologic corespunzător, astfel încât creșterea plantelor să nu fie afectată negativ de condițiile precare ale solului.
Evaluări și parametri de urmărit în testarea calității solului
Există numeroase teste și indicatori care determină starea fizică a solului, analiza chimică și bilanțul nutrienților, precum şi teste biologice ale solului care oferă detalii şi informații suplimentare.
O evaluare minimă combină observarea vizuală a structurii solului, numărarea râmelor pe unitatea de suprafaţă şi volumul de sol, precum şi prelevarea de probe pentru determinarea pH-ului, nivelului de nutrienți și a conținutului de materie organică.
- Starea fizică a solului. Textura (tipul) solului este o proprietate intrinsecă şi o componentă esențială a sănătății acestuia, iar practicile de gestionare trebuie adaptate în funcție de aceasta. Dezvoltarea și menținerea unei structuri bune a solului depind în mare măsură de gestionarea corectă a acestuia, inclusiv de efectuarea lucrărilor agricole în momentele și la adâncimile adecvate și de minimizare a circulației pe sol atunci când acesta este prea umed.
Clasificarea texturii solului prin examinare manuală, evaluarea vizuală a structurii solului, precum şi măsurarea gradului de coeziune al agregatelor de sol în apă şi drenajul (sau infiltrarea apei) ne oferă informaţii despre gradul de reţinere a apei în sol.
- Analiza chimică și bilanțul nutrienților. Nivelul de nutrienți din sol se determină prin teste de laborator, dar parametrii de bază – pH-ul și nivelul de fertilizanți – trebuie verificați periodic prin teste alese în funcție de sistemul de producție și de provocările identificate.
Analiza de laborator a unei probe de sol reprezentative furnizează informații valoroase privind nivelul de fosfați, potasiu, magneziu, pH, materie organică şi micronutrienți.
Dacă prelevarea probelor este riguroasă, rezultatele pot ajuta la formularea recomandărilor de fertilizare pentru aplicarea diferențiată (cu rată variabilă) a nutrienților, timp de până la patru ani de la data prelevării probei.
Pentru a evita rezultatele eronate, recoltarea probelor de sol pentru analiza nutrienților trebuie efectuată cu precizie şi, în mod ideal, în acelaşi moment al rotaţiei culturilor, imediat după recoltarea culturii anterioare.
Citeşte şi: Analiza solului – metoda simplă prin care să eviţi „fertilizarea în orb”
- Teste biologice ale solului. Râmele sunt principalii indicatori utili ai stării solului. Numărarea râmelor pe mai multe parcele, de-a lungul mai multor ani sau cicluri de rotație a culturilor, poate indica tendințele pe termen lung privind starea solului.
Există numeroase alte metode de evaluare a activității biologice a solului prin analize de laborator, însă acestea necesită teste speciale și o interpretare atentă. Unele teste biologice suplimentare – cum ar fi evaluările rețelei trofice din sol sau indicatorii moleculari ai comunităților de bacterii și ciuperci – sunt relativ noi, iar informațiile privind interpretarea rezultatelor și modalitățile de îmbunătățire a valorilor respective în sol pot fi limitate.
Nu uitaţi să faceţi analize de sol!
Proprietățile solului pot varia considerabil în cadrul aceleiași parcele și la adâncimi diferite. Condițiile se pot schimba și pe parcursul anului, în funcție de condițiile meteorologice și de modul de gestionare a terenului. O strategie bazată pe rotația analizelor de sol poate ajuta la măsurarea și monitorizarea efectelor diferitelor metode de gestionare a solului.
Pentru o evaluare cât mai corectă și precisă, trebuie luată în considerare o strategie de eșantionare și frecvența testării solului.