Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că susține reducerea TVA la alimente de la 11% la 9% și adaos plafonat la alimente, inclusiv pentru alimentele din import.
”TVA la alimente redus măcar la 9%”
Într-o intervenție la Antena 3, întrebat dacă România ar trebui să reducă TVA la alimente, în condițiile în care alte state europene au aplicat cote de TVA mai mici, de exemplu Spania – 4%, Polonia – 5%, Florin Barbu a afirmat că susține o diminuare a taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 11% la 9% pentru alimente.
„Din punctul meu de vedere, ar trebui scăzut și TVA la alimente, măcar la 9%, așa cum a fost înainte”, a spus ministrul Agriculturii.
”Trebuie să facem o analiză la Ministerul de Finanțe. Nu Ministerul Agriculturii face o analiză asupra taxelor care se pun pe mai multe domenii, inclusiv la produsele agroalimentare, dar noi trebuie să avem o direcție clară pentru a crește consumul.
Creșterea economică este pe consum, nu numai în România, se întâmplă și în alte state, inclusiv și în America, creșterea economică este pe consum. Cu cât avem un preț corect la raft, sigur puterea de cumpărare crește”, a explicat Barbu.
60.000 de șomeri în industria alimentară
Acesta a atras atenția că majorarea TVA a afectat puterea de cumpărare a consumatorilor din România, iar scăderea consumului se resimte deja în industria de procesare, cu efecte economice în lanț:
”Odată cu creșterea TVA-ului, bineînțeles, avem o problemă de putere de cumpărare. Puterea de cumpărare a scăzut foarte mult.
Dacă o facem o analiză, și asta trebuie să o facă Ministerul de Finanțe, odată ce a scăzut puterea de cumpărare, odată ce unitățile de procesare nu mai lucrează 12 ore din 24, s-a redus volumul de materie primă procesată în România.
Și am văzut datele de acum 3 zile, prin care, în industrie, sunt peste 60.000 de șomeri. Bineînțeles că statul român nu mai încasează contribuțiile la bugetul de stat pe care firmele de procesare le plăteau pentru angajați”, a detaliat ministrul Agriculturii.
Adaos plafonat la alimente, inclusiv la cele din import
Barbu a explicat că actualul mecanism de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază este în vigoare până la 31 decembrie 2026.
VEZI AICI: Listă alimente cu adaos plafonat! – Revista Ferma
Potrivit ministrului Agriculturii, datele Consiliului Concurenței arată că, în primul an de aplicare, prețurile mai multor produse alimentare au înregistrat scăderi.
„Acest mecanism a fost pus încă din anul 2023 și, din studiile realizate de către Consiliul Concurenței și alte instituții ale statului român, a arătat faptul că, într-o perioadă scurtă de un an de zile, foarte multe prețuri la alimentele de bază au scăzut”, a declarat Florin Barbu.
Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în iunie 2023, înainte de aplicarea mecanismului de adaos plafonat la alimente de bază, inflația generală era de 10,25%, în timp ce inflația la produse alimentare ajunsese la 17,88%.
În decembrie 2023, după introducerea plafonării, inflația generală era de 6,61%, iar cea la alimente era de 5,82%.
Ministrul a explicat că mecanismul de plafonare a adaosului comercial poate fi aplicat atât produselor alimentare fabricate în România, cât și celor importate.
”Se mută banii din țară. Trebuie să umblăm la prețul de transfer!”
Florin Barbu a criticat însă modul în care unii retaileri își raportează rezultatele financiare, în condițiile în care, prin mecanismul descris de ministru, adaosul comercial poate ajunge la 20% după includerea cheltuielilor directe și indirecte, în timp ce profitul net declarat la finalul anului de companii ar fi mult mai mic.
”Acest mecanism pe care l-am propus cu plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este un mecanism prin care magazinele de retail adaugă 20% la produsele alimentare de bază după ce includ în fișa de cost toate cheltuielile directe și indirecte.
Dacă eu, ca stat, îți ofer un 20% profit net până la urmă, că atâta timp cât incluzi cheltuieli directe, indirecte, și îți dau un profit net de 20% și tu, la 31 decembrie, îmi arăți în bilanț că ai pierderi sau ai o marjă de profit net de 0,3%, sigur pe acest lanț sau în contabilitatea acestor companii se face prețul de transfer. (…) Eu nu pot să înțeleg din punct de vedere economic, că sunt economist”, a afirmat Florin Barbu.
Întrebat dacă ”se mută banii din țară”, acesta a răspuns afirmativ:
”Da, se face preț de transfer, acolo trebuie să umblăm. De ce nu limităm, în România, pe intracomunitar, pe servicii, să pui un plafon că nu pot face mai mult de 300.000 de euro?
Vrei să treci de plafonul de 300.000 de euro, să faci servicii intracomunitare? Ești obligat să declari rezidență fiscală pe România și să facturezi cu TVA și cu impozit pe profit”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Acesta a precizat însă că responsabilitatea unei astfel de decizii aparține Ministerului Finanțelor.
Ce înseamnă ”preț de transfer”
Prețul de transfer este prețul de vânzare-cumpărare al unor bunuri între două companii afiliate. Dacă acest preț este diferit de prețul cu care bunurile ar fi fost comercializate între două companii neafiliate, autoritățile fiscale pot interveni asupra sumei finale la care se aplică impozitul pe profit.
De exemplu, dacă un retailer din România cumpără produse de la o companie afiliată (care face parte din același grup) din altă țară și declară un preț de achiziție mai mare decât prețul stabilit în aceleasi condiții și pentru aceleași tipuri de bunuri între doi parteneri comerciali neafiliați, în scopul de a declara un profit mai mic, ANAF poate recalcula profitul pe care retailerul din România l-ar fi făcut dacă ar fi cumpărat bunurile la prețul pieței (un preț mai mic), iar impozitul pe profit încasat de statul român poate fi mai mare.
Ministrul Florin Barbu a mai precizat că a cerut Consiliului Concurenței, ANAF și Institutului Național de Statistică să realizeze un raport privind efectele plafonării adaosului comercial la alimente, raport care să stea la baza unei decizii din partea Guvernului privind menținerea sau extinderea măsurii.
Ministrul Florin Barbu a mai promis, în trecut, măsuri de plafonare a adaosului comercial la toate produsele alimentare românești, deși MADR nu a găsit definiția acestei categorii de produse.
În replică, reprezentanții retailerilor i-au transmis public ministrului Florin Barbu ”să se oprească din elanul zelos al plafonărilor” și au amenințat cu sistarea investițiilor în România și cu măsuri legale, dacă Ministerul Agriculturii intervine în formarea prețurilor la alimente.
DETALII AICI: Amenințări pe adaos plafonat la alimente românești! – Revista Ferma
Și reprezentanții producătorilor ecologici din România au criticat, la momentul respectiv, propunerea ministrului Barbu și au acuzat că nu au fost invitați la consultările de la Ministerul Agriculturii privind plafonarea adaosului comercial la produsele românești.
DETALII AICI: Marea plafonare: Alimentele BIO, în aceeași categorie cu alcoolul! – Revista Ferma
Florin Barbu: „Nu cred că va fi un Crăciun mai scump”
Referitor la posibilele creșteri de prețuri pentru produsele alimentare în perioada sărbătorilor de iarnă, ministrul Agriculturii a declarat că nu are date care să confirme estimările privind scumpiri de 10-20% și că nu crede că va fi un Crăciun mai scump pentru români.
Acesta a explicat că cel mai mare consum în perioada Crăciunului este la carnea de porc pentru care, în prezent, prețurile foarte mici, chiar sub costurile de producție.
”Consumul cel mai mare în perioada Crăciunului este la carnea de porc. Carnea de porc are un preț foarte mic în momentul de față, chiar sub costul de producție și aici trebuie să intervenim pentru că putem duce în faliment zootehnia din România”, a precizat ministrul Agriuculturii.
CITEȘTE ȘI: Ce preț are porcul de Crăciun în 2026? Cât plătesc cumpărătorii și care sunt costurile crescătorilor – Revista Ferma
