Peste 13.000 de locuitori din județul Buzău ar putea fi vizați de reforma administrativă care prevede comasarea voluntară a comunelor mici. În județ există 16 localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, care ar putea intra în atenția autorităților în cadrul acestui program.
Proiectul legat de comasarea voluntară a localităților mici a fost discutată și cu primarii din Buzău, însă aceștia atrag atenția că reorganizarea nu trebuie făcută exclusiv în funcție de numărul de locuitori. Președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), filiala Buzău, Iulian Manea, susține că trebuie luate în calcul și alte criterii, precum capacitatea de autofinanțare a localităților, veniturile proprii, gradul de colectare a taxelor și impozitelor, suprafața administrată și distanța față de comuna cu care ar urma să se unească.
„Punctul de vedere comun a fost acela că acest lucru ar trebui să se facă ținând cont de anumite aspecte, nu doar de numărul de locuitori. Sper să fie luate în considerare autofinanțarea fiecărei comune, veniturile fiecărei comune și gradul de colectare, până la urmă, suprafața pe care o administrează, distanța față de comuna vecină în care ar urma să se facă această comasare. Adică nu pornim strict de la numărul de locuitori, deoarece sunt comune care se autofinanțează, spre exemplu Florica, iar distanța față de comuna vecină este destul de mare. Dau un exemplu aici: poate și Chiliile”, a declarat Iulian Manea.
Acesta a precizat că primarii așteaptă o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării pentru a afla concret ce facilități vor primi localitățile care aleg comasarea voluntară, în ce condiții vor fi acordate acestea și pentru cât timp. Un aspect esențial îl reprezintă efectele asupra comunităților, în special în ceea ce privește accesul oamenilor la serviciile publice.
„Vor fi facilități, dar depinde în ce constau și pe ce perioadă de timp, precum și de modul în care vor afecta pozitiv viața locuitorilor din comunele respective, în special accesul la servicii”, a mai spus președintele ACoR Buzău.
Primarii nu resping, în principiu comasarea voluntară a comunelor, însă consideră că aceasta trebuie adaptată la nevoile fiecărei comunități, astfel încât reorganizarea să nu afecteze locuitorii.
„Colegii sunt de acord, în principiu, cu această comasare, doar că ea trebuie făcută un pic aplicat pe nevoile fiecărei comunități, pentru că nu putem merge doar pe numărul de locuitori. Trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Acum vom vedea și poziția Ministerului, să vină cu date concrete despre ceea ce înseamnă acest program”, a declarat Iulian Manea.
Care sunt cele 16 comune din Buzău cu mai puțin de 1.500 de locuitori
Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, cele 16 comune din județ care se încadrează în acest prag sunt: Pardoși – 315 locuitori, Mărgăritești – 478 locuitori, Chiliile – 506 locuitori Valea Salciei – 529 locuitori, Cănești – 623 locuitori, Odăile – 651 locuitori, Murgești – 727 locuitori, Colți – 809 locuitori, Bozioru – 814 locuitori, Blăjani – 905 locuitori, Robeasca – 936 locuitori, Sărulești – 1.068 locuitori, Racovițeni – 1.192 locuitori, Largu – 1.245 locuitori, Florica – 1.301 locuitori și Vâlcelele – 1.372 locuitori.
Împreună, aceste comune au o populație de 13.471 de locuitori, conform recensământului din 2021.
Ce facilități promite Guvernul pentru comunele care acceptă comasarea voluntară
Prezent la Buzău în această săptămână, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a vorbit despre facilitățile pe care le-ar putea primi localitățile care aleg comasarea voluntară. Printre măsurile anunțate se numără reducerea cu până la 50% a impozitelor pentru cetățeni, pentru o perioadă limitată, dar și accesul la finanțări nerambursabile pentru investii în infrastructură.
„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să se comaseze voluntar, cu sprijin inclusiv pentru cetățeni, reducerea impozitului până la 50% pentru cei care aleg să se comaseze. Și aici o să cuprindem toate investițiile și mă refer în special la: poate să existe drumuri de legătură, rețele de apă și canalizare, rețele de gaz, poate și o extindere de școală unde au nevoie pentru copii, poate un centru medical. Deci mergem mult mai detaliat pe aceste investiții ca să venim în folosul cetățenilor și al oamenilor. Pentru că prin această comasare voluntară ne dorim să creăm servicii publice și să le ducem la un standard mult mai mare”, a declarat Alexandru Stoica.
La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a explicat că reforma administrativă ar putea contribui la crearea unor unități administrativ-teritoriale mai puternice, cu o capacitate mai mare de a atrage și implementa proiecte finanțate din fonduri europene. Acesta a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate de administrațiile locale mici, care nu dispun întotdeauna de personalul necesar pentru gestionarea proiectelor de investiții.
„În urma acestei reforme administrative, să avem structuri regionale mai puternice, să avem UAT-uri mai puternice, care să aibă în primul rând capacitatea administrativă de a implementa proiecte. Am văzut atât în PNRR, vedem și în fondurile de coeziune, UAT-uri micuțe, care au nevoie de aceste investiții, dar care nu au capacitatea să le deruleze. Nu știu, au, spre exemplu, un singur om la achiziții pe proiecte de zeci de milioane de euro. E foarte complicat. Având primării mai mari, cu o capacitate mai mare, atunci le va fi mai ușor să aplice la proiecte europene”, a declarat ministrul.
Totodată, Alexandru-Mihai Ghigiu a anunțat că autoritățile intenționează să sprijine, în anul următor, cel puțin 1.000 de beneficiari mici pentru a putea accesa fonduri europene, inclusiv prin servicii de consultanță.
La nivel național, 429 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori și ar putea intra în analiza autorităților în cadrul reformei administrative.