
Recolta de porumb a stat pe loc, prinsă între silozuri pline și un port aglomerat.
Campania de toamnă s-a încheiat în ferma lui Ștefan Gheorghiță, însă nu fără dificultăți. Precipitațiile au întârziat recoltarea porumbului, iar capacitățile de depozitare și recepție ocupate au complicat livrarea producției.
PLOILE AU ÎNTRERUPT CULESUL TIMP DE APROAPE 3 SĂPTĂMÂNI
Între 15 octombrie și 7-8 noiembrie, fermierul din Roșiori nu a putut intra în câmp pentru recoltarea porumbului. Ulterior, problemele s-au mutat la livrare. În prima fază, unele silozuri nu au acceptat porumb cu umiditate mai mare de 15,5%, blocând inclusiv producătorii dispuși să suporte costurile uscării.
„Au fost dificultăți din cauza ploilor. Ne-am încurcat un pic cu recoltatul la porumb. În prima fază, silozurile n-au acceptat cu umiditate peste 15,5%, chiar dacă au fost fermieri care și-ar fi asumat costurile de uscare și ar fi vrut să livreze”, a explicat Ștefan Gheorghiță.
RECOLTA DE PORUMB, PRINSĂ ÎNTRE SILOZURI PLINE ȘI UN PORT AGLOMERAT
Aglomerarea bazelor de recepție, pe fondul blocajelor din Portul Constanța, a accentuat dificultățile. Marfa nu putea fi evacuată suficient de repede, iar spațiile de depozitare erau ocupate.
„Portul a fost plin, silozurile nu au mai putut să preia marfa. Și a fost foarte greu. Unde să o ducem?”, a întrebat fermierul, care spune că situația a afectat numeroși producători din zonă.
CITEȘTE ȘI: 22 milioane de lei BLOCAȚI ÎN SILOZURI, 15.000 de tone de rapiță, grâu și orz nu pot pleca spre Portul Constanța de o lună
Fermierul din Roșiori, județul Brăila, este relativ mulțumit de prețurile obținute, dar avertizează că agricultura devine tot mai greu de finanțat.

PREȚURI LA PORUMB ȘI PRESIUNEA COSTURILOR
În privința prețurilor la porumb, Ștefan Gheorghiță se declară relativ mulțumit. A încheiat contracte în primăvară la aproximativ 925-930 de lei/tonă, iar ulterior a vândut și la 1.060 de lei/tonă.
„Cât timp închizi pe profit, chiar și cu o marjă modestă, important este să nu ajungi să aduci bani de acasă”, consideră fermierul. El atrage însă atenția că rezultatele trebuie judecate în ansamblu, ținând cont de producția obținută, de costurile specifice fiecărei culturi și de condițiile în care lucrează fiecare exploatație.
Cheltuielile totale de producție, susține fermierul, incluzând amortizarea, costurile bancare și salariile, se situează între 6.000 și 6.800 de lei/ha, în funcție de cultură. Floarea-soarelui presupune cele mai mici costuri, în timp ce soia se află la polul opus. Cheltuielile directe ajung la aproximativ 4.500 de lei/ha.
GRÂUL, SEMĂNAT TÂRZIU, DUPĂ PORUMB
În această toamnă, fermierul a semănat aproximativ 140 ha cu grâu, reprezentând 20-21% din suprafața exploatației. Orzul ocupă circa 4-5% din teren, iar rapița o suprafață apropiată, însă ceva mai redusă față de alți ani. Ștefan Gheorghiță explică această ajustare prin necesitatea respectării rotației, în condițiile în care cultivă și soia, și floarea-soarelui, iar cele trei oleaginoase trebuie alternate în structura culturilor.
După cum ne spune, practică semănatul grâului după 10 octombrie, pentru a evita dezvoltarea vegetativă excesivă înainte de iarnă și pentru a limita riscul atacului muștei cerealelor. Fermierul invocă lipsa unui tratament eficient aplicat seminței împotriva acestui dăunător.
În acest an, ploile au întârziat lucrările, iar faptul că grâul urmează, de regulă, după porumb a făcut ca eliberarea terenurilor să depindă și de ritmul recoltării acestei culturi.
La fertilizare, Gheorghiță păstrează o schemă clasică, bazată pe îngrășăminte complexe cu un conținut mai ridicat de azot, precum NPK 19:38, utilizate atât la păioase, cât și la rapiță. Pentru această din urmă cultură folosește și uree, și sulfat de amoniu. Fermierul nu a modificat normele de fertilizare față de anul trecut, dar spune că este mai atent la cantitățile aplicate: urmărește să asigure necesarul culturilor fără să încarce nejustificat costurile.


