Seceta pune din nou agricultura României sub presiune: porumbul și floarea-soarelui, în prima linie a pierderilor!
ANM: culturile prășitoare neirigate intră într-o nouă etapă de depreciere
Agricultura românească intră într-o perioadă critică pentru culturile de vară. Potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru intervalul 15-21 august 2026, starea de vegetație a porumbului și florii-soarelui neirigate se va deprecia accentuat în regiunile în care deficitul de apă din sol este deja important.
Vremea caldă, pe alocuri caniculară, se suprapune peste rezerve de umiditate reduse, iar combinația dintre temperaturile ridicate și lipsa apei pune o presiune suplimentară pe culturile care se află deja în faze avansate de dezvoltare.
ANM avertizează că, în aceste condiții, se va menține un procent ridicat de boabe șiștave la porumb și de semințe seci la floarea-soarelui, în special pe terenurile neirigate.
Situația este cu atât mai importantă cu cât problema nu este una izolată. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) arată că, în 2026, valurile repetate de căldură și precipitațiile insuficiente au redus rezervele de apă din sol în numeroase regiuni europene. Pentru culturile de primăvară și vară, prognozele europene au fost deja revizuite în jos, cele mai afectate fiind porumbul boabe și floarea-soarelui.
Zone întinse din România, afectate de seceta pedologică
În cultura de porumb neirigat, rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm se află în intervale scăzute și deosebit de scăzute în numeroase regiuni.
Potrivit ANM, seceta pedologică moderată, puternică și extremă este semnalată în Banat, Crișana și Maramureș, în cea mai mare parte a Moldovei, precum și local în centrul, sudul, nord-estul, estul și sud-estul Munteniei.
Deficite importante sunt semnalate și în Dobrogea, în special în nordul, centrul și izolat sud-estul regiunii, dar și în centrul, nord-vestul, sudul și sud-vestul Transilvaniei și în sudul și estul Olteniei.
Imaginea este, astfel, una puternic contrastantă: România are simultan suprafețe agricole în care rezerva de apă este încă satisfăcătoare și areale în care culturile au ajuns să suporte un deficit sever de apă.
Vestul țării rămâne printre zonele vulnerabile
Pentru fermierii din vestul României, avertizarea are o importanță deosebită. JRC semnala încă de la sfârșitul lunii iulie că Ungaria și vestul României se confruntau cu temperaturi ridicate care epuizau suplimentar rezervele deja reduse de apă din sol. Impactul asupra culturilor era considerat mai puțin sever în vestul României decât în Ungaria, dar tendința era una de accentuare a stresului hidric.
Într-o regiune agricolă precum Banatul, unde porumbul și floarea-soarelui ocupă suprafețe importante, evoluția din a doua jumătate a lunii august poate avea consecințe directe asupra producțiilor finale.
Experiența recentă arată cât de rapid poate deveni seceta o problemă economică majoră pentru fermieri. În 2025, de exemplu, Direcția Agricolă Județeană Timiș raporta că seceta afectase între 40% și 70% din culturile de primăvară, în special porumb și floarea-soarelui, iar evaluările operative indicau procente de afectare de până la 70-80% la porumb în anumite suprafețe.
Datele respective se referă la sezonul agricol 2025 și nu trebuie confundate cu evaluarea oficială pentru 2026, însă arată vulnerabilitatea ridicată a agriculturii din vestul țării în fața episoadelor de secetă.
Seceta afectează culturile și pârjolește pășunile
Porumbul, la maturitate, dar cu risc de boabe șiștave
Porumbul își definitivează mătăsirea și se află, în funcție de zona agricolă și de data semănatului, în fazele de maturitate în lapte, maturitate în ceară și maturitate deplină.
În mod normal, această etapă ar trebui să reprezinte perioada în care planta valorifică resursele disponibile pentru umplerea boabelor.
Problema este că, atunci când apa din sol este insuficientă și temperaturile rămân ridicate, planta nu mai dispune de resursele necesare pentru a susține normal formarea și umplerea boabelor. Rezultatul poate fi o proporție mai mare de boabe slab dezvoltate sau șiștave și, implicit, o producție mai mică la hectar.
JRC atrăgea atenția încă din iulie că temperaturile extreme și deficitul de apă afectau în Europa în special culturile de vară, iar prognozele de randament pentru porumbul boabe și floarea-soarelui fuseseră reduse cu aproximativ 6-7% la nivelul UE.
Floarea-soarelui intră în linie dreaptă spre recoltare
La floarea-soarelui, majoritatea culturilor agricole din țară se află în fazele de maturitate în ceară și maturitate deplină, iar în sudul și vestul țării poate începe deja recoltarea.
Dar apropierea recoltării nu înseamnă că riscul a dispărut. ANM semnalează în continuare un procent ridicat de semințe seci, în special acolo unde plantele au traversat perioadele critice cu deficit de apă.
Pentru fermier, acest lucru înseamnă că problema nu se rezumă la aspectul culturii din teren. Chiar dacă plantele au ajuns la maturitate, masa semințelor și randamentul final pot fi semnificativ afectate.
Nu toate culturile sunt în aceeași situație
Există însă și o veste mai bună: în numeroase suprafețe agricole din Transilvania, dar și local în Dobrogea, Muntenia, Oltenia și Moldova, rezerva de umiditate se menține în limite satisfăcătoare sau chiar apropiate de optim.
Pe aceste terenuri, culturile de câmp și speciile pomi-viticole își pot continua dezvoltarea într-un ritm accelerat.
Diferența dintre cele două situații arată, încă o dată, cât de importantă a devenit apa disponibilă în sol pentru rezultatul final al campaniei agricole.
Practic, în aceeași țară, două exploatații aflate la distanță relativ mică pot ajunge la rezultate radical diferite în funcție de precipitațiile primite, textura și capacitatea de retenție a solului, momentul apariției deficitului hidric și existența sau absența irigațiilor.
Sfecla, cartoful, livezile și vița-de-vie continuă ciclul de maturare
La sfecla de zahăr, în Transilvania, Crișana, Banat și Moldova, continuă îngroșarea rădăcinilor și acumularea zahărului.
La cartof, se desfășoară dezvoltarea tuberculilor, veștejirea vrejilor și atingerea maturității tehnologice la soiurile de vară. În anumite zone poate începe recoltarea.
În livezi, pomii fructiferi trec prin etapele de creștere și coacere a fructelor și de formare a mugurelui terminal. Soiurile de vară de prun, piersic, măr și păr continuă să fie recoltate.
Și în podgorii procesul de maturare avansează. Vița-de-vie își continuă creșterea boabelor, frunzelor și lăstarilor, iar la soiurile de masă predomină acumularea zaharurilor și maturarea strugurilor.
Temperaturile urcă până la 37 de grade
Factorul care amplifică deficitul de apă este temperatura.
Pentru perioada 15-21 august, ANM estimează o vreme mai caldă decât normalul în aproape toate regiunile, cu episoade caniculare în special în sudul și vestul țării.
Temperatura medie diurnă este estimată între 14 și 31°C, cu valori cu 1-7°C peste mediile multianuale în majoritatea zonelor agricole. Maximele pot ajunge la 37°C.
Pentru culturile care dispun deja de o rezervă bună de apă, această accelerare a ritmurilor vegetative poate fi gestionată mai bine. Pentru culturile aflate în secetă pedologică, însă, temperaturile ridicate înseamnă o cerere suplimentară de apă exact într-un moment în care aceasta lipsește.
Seceta din România se înscrie într-un fenomen european
Problema nu este exclusiv românească.
Analiza JRC din iulie 2026 arată că seceta din Europa s-a deteriorat în mai multe regiuni din centrul și estul continentului, pe fondul precipitațiilor reduse, temperaturilor peste normal și valurilor de căldură. Rezervele de apă din sol și debitele râurilor se aflau sub valorile normale, iar stresul hidric și termic afecta deja vegetația și culturile agricole.
Tot JRC arată că, în Europa, culturile de vară sunt cele mai vulnerabile în situațiile în care perioadele de caniculă se suprapun peste rezerve reduse de apă în sol, iar impactul este mai puternic în terenurile neirigate.
În Franța, situația a devenit atât de severă încât estimările recente indică o posibilă reducere drastică a recoltei de porumb, în timp ce producția europeană totală ar putea coborî sub 50 de milioane de tone. România este considerată una dintre țările care pot limita parțial pierderile europene, însă seceta și nivelurile foarte scăzute ale Dunării rămân factori de risc.
Fermierii trebuie să pregătească deja următoarea campanie
ANM recomandă fermierilor să aplice irigații acolo unde există deficite de apă și infrastructura permite acest lucru, să grăbească recoltarea produselor ajunse la maturitate și să acorde atenție transportului și depozitării acestora.
O altă prioritate este eliberarea terenurilor de resturile vegetale și pregătirea pentru culturile de toamnă – prin arat, discuit, scarificat și alte lucrări specifice.
Aceste lucrări trebuie însă corelate cu umiditatea din stratul arabil. Pe suprafețele unde există suficientă apă în primii 20 de centimetri de sol, pregătirea terenului pentru însămânțările de toamnă poate continua în condiții favorabile.
Totodată, sunt recomandate lucrările de întreținere la culturile de câmp, pomii fructiferi și vița-de-vie, inclusiv erbicidări și tratamente fitosanitare.
Apa separă culturile bune de cele compromise
Imaginea agriculturii românești în această vară este una cu două viteze.
Pe terenurile alimentate corespunzător cu apă, culturile își continuă dezvoltarea, iar ritmurile vegetative sunt accelerate de temperaturile ridicate.
Pe terenurile neirigate și afectate de secetă pedologică, aceeași căldură care accelerează maturarea poate grăbi și deprecierea plantelor.
Pentru porumb, miza este umplerea boabelor. Pentru floarea-soarelui, miza este formarea și maturarea semințelor. Iar în ambele cazuri, apa disponibilă în sol rămâne unul dintre factorii decisivi pentru ceea ce va ajunge, în final, în hambar și în bilanțul fermierului.
Campania agricolă din 2026 nu se încheie, așadar, doar cu numărarea hectarelor recoltate. Rezultatul real se va vedea în kilogramele obținute la hectar – iar diferența dintre o recoltă bună și una compromisă poate fi, în multe zone, chiar apa care a lipsit în cele mai importante săptămâni ale culturii.
Surse: Administrația Națională de Meteorologie; Joint Research Centre – Comisia Europeană; AGERPRES