Comisia Europeană ia în calcul o actualizare a legislației privind dronele, în speță privind utilizarea lor în agricultură. Un mesaj transmis de către comisarul european Christophe Hansen arată preocuparea Bruxelles-ului de a găsi o formulă prin care fermierii să poate utiliza dronele pentru lucrări agricole în cadrul unui cadrul legal coerent, valabil la nivelul tuturor statelor membre, arată o analiză publicată de Politico.
Cu toate acestea, eliminarea unei interdicții vechi privind pulverizarea pesticidelor cu ajutorul dronelor este partea cel mai puțin controversată a reformei pregătite de Comisia Europeană în ceea ce privește normele UE pentru pesticide — și o schimbare pe care statele membre o solicită de ani de zile.
Începând din anii 2010, dronele agricole s-au răspândit rapid la nivel mondial, trecând, în mai puțin de un deceniu, de la statutul de noutate la cel de instrument obișnuit în agricultură. La orice târg agricol important, dronele de înaltă tehnologie atrag acum atenția care, odinioară, era rezervată tractoarelor și plugurilor.
Există însă o problemă: fermierii europeni le pot admira, dar nu le pot folosi efectiv decât în cazuri foarte bine delimitate. Bruxelles-ul vrea să schimbe această situație.
„Europa are talentul și tehnologia necesare pentru a fi lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de acestea”, a scris marți, pe Bluesky, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, făcând referire în mod explicit la drone.
Reglementările actuale interzic pulverizarea aeriană
Utilizarea dronelor agricole în UE este reglementată nu doar de legislația privind aviația, la fel ca în cazul altor drone, ci și de o directivă din 2009 privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care interzice pulverizarea aeriană.
Acest cadru legislativ a fost însă conceput pentru a limita deriva soluțiilor pulverizate, contaminarea mediului și riscurile de expunere asociate avioanelor și elicopterelor utilizate pentru tratamente fitosanitare. Regulile au fost scrise cu mult înainte ca dronele să devină o tehnologie utilizată pe scară largă în agricultură.
În practică, statele membre pot acorda fermierilor permisiunea de a aplica pesticide din aer doar acolo unde aplicarea directă este dificilă sau chiar periculoasă. Este cazul, de exemplu, al podgoriilor terasate din Portugalia, al livezilor de meri din Tirolul de Sud sau al terenurilor inundate, unde tractoarele nu pot intra, iar lucrătorii care folosesc pulverizatoare purtate în spate sunt expuși unui risc mai mare.
Susținătorii schimbării susțin că actuala procedură este greoaie și că avantajele dronelor depășesc cu mult aceste situații de nișă. În plus, aceștia consideră că Uniunea Europeană rămâne în urmă în ceea ce privește tehnologia agricolă.
Dronele pot scana terenurile agricole, pot identifica mai devreme atacurile dăunătorilor și stresul hidric și pot aplica îngrășăminte și pesticide cu o precizie mult mai mare. Prin tratarea exclusivă a zonelor afectate, acestea ar putea reduce consumul de substanțe chimice, costurile fermierilor și impactul asupra mediului și sănătății, susțin promotorii tehnologiei.
CropLife, organizație care reprezintă industria produselor de protecție a plantelor, subliniază, de asemenea, că dronele sunt alimentate în principal cu baterii, ceea ce le-ar transforma într-o alternativă cu emisii mai reduse decât tractoarele.
Comisia Europeană admite că există încă necunoscute
Cu toate acestea, dronele agricole sunt prinse într-un cerc al incertitudinii, admite Comisia Europeană într-un document în care explică motivele aflate la baza propunerii „omnibus”.
„Există în continuare lacune importante de cunoaștere” în ceea ce privește utilizarea dronelor în condiții de siguranță. De exemplu, nu este clar cât de departe pot ajunge pesticidele prin derivă și nici ce tipuri de drone pot aplica substanțele chimice cu cea mai mare precizie.
În același timp, actualele restricții privind aplicarea produselor cu ajutorul dronelor fac dificilă obținerea mai multor informații și date.
Comisia recunoaște criticile venite din sector, potrivit cărora „dronele sunt tehnologia cel mai mult împiedicată de actualul cadru, chiar dacă acestea ar putea contribui la o utilizare mai durabilă a pesticidelor”.
Deși cadrul de reglementare este încă în curs de definire, Comisia Europeană are deja planuri ambițioase. Strategia sa digitală pentru agricultură, care ar urma să fie prezentată până la sfârșitul anului, urmărește să plaseze Europa în avangarda tranziției către așa-numita agricultură de precizie.
„Inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația”, a declarat Hansen în postarea sa de marți.
Statele membre cer o reglementare pentru drone
Prima încercare a statelor membre de a reforma reglementările depășite a devenit victimă colaterală a disputei politice privind legislația europeană referitoare la reducerea pesticidelor, proiect care a fost în cele din urmă abandonat în 2024.
În decembrie 2024, 15 capitale europene, printre care și Praga, au solicitat Comisiei să elaboreze o nouă propunere legislativă privind dronele.
Interesul fermierilor pentru această tehnologie a crescut constant, în special în condițiile în care agricultorilor li se cere să reducă riscurile asociate utilizării pesticidelor, potrivit Ministerului Agriculturii din Cehia.
Dronele sunt „instrumente care pot contribui la reducerea cantității de produse aplicate, la limitarea impactului acestora asupra organismelor nevizate și, în același timp, la menținerea unei producții agricole competitive”, a declarat purtătorul de cuvânt Vojtěch Bílý.
Normele UE ar trebui să permită aplicarea produselor cu drone atunci când „riscurile nu sunt mai mari decât cele asociate aplicării de la sol”, a adăugat acesta.
Comisia Europeană a propus relaxarea regulilor privind utilizarea dronelor
Ca răspuns la solicitările statelor membre, Comisia a inclus propunerea de relaxare a regulilor privind utilizarea dronelor în pachetul mai amplu „omnibus” referitor la siguranța alimentelor și furajelor — un pachet controversat politic, care întâmpină o opoziție puternică pe alte componente.
Printre principalele puncte de dispută atât în Consiliu, cât și în Parlamentul European se numără aprobările fără termen-limită pentru toate substanțele active, cu excepția celor considerate cele mai periculoase, precum și interzicerea importurilor agricole care conțin chiar și urme ale anumitor pesticide care nu pot fi utilizate în SUA.
Conform reformei propuse pentru dronele agricole, statele membre ar putea autoriza utilizarea acestora pe scară mai largă, cu condiția ca riscurile să nu fie considerate mai mari decât cele asociate pulverizării tradiționale de la sol.
În timp ce Comisia dorește să își acorde timp pentru elaborarea unor orientări tehnice, Consiliul UE a convenit, în luna mai, să ofere guvernelor naționale o libertate mai mare și mai rapidă în autorizarea dronelor.
Comparativ cu celelalte componente ale pachetului omnibus, criticile organizațiilor de mediu au fost relativ reduse.
Reluând îngrijorările Comisiei cu privire la lipsa unor date științifice suficiente, organizațiile de mediu avertizează că autoritățile de reglementare ar trebui să acționeze mai prudent înainte de a autoriza pulverizarea cu drone pentru categorii largi de pesticide.
Criticii atrag atenția și asupra protecției datelor, precum și asupra riscului ca tehnologiile costisitoare să mărească diferența dintre fermele mari și exploatațiile agricole mai mici.
Aceste preocupări nu au împiedicat însă statele membre să susțină extinderea utilizării dronelor, iar subiectul nu pare să genereze dezbateri majore nici în Parlamentul European, înaintea unui vot probabil în această toamnă.
Există însă o problemă: întregul pachet omnibus trebuie adoptat ca un tot unitar, iar președinția irlandeză a Consiliului UE nu are încă o cale clară către un compromis asupra elementelor mai controversate.
Dacă întregul pachet va eșua, modificarea regulilor privind utilizarea dronelor riscă să devină, încă o dată, victima unei dispute politice mai ample.