După un deceniu petrecut în Marea Britanie, unde a lucrat în construcţii, Nicu Dinga s-a întors acasă, la Caşin, în judeţul Bacău, convins că poate construi ceva diferit: o fermă de vaci pentru lapte în care tehnologia să joace un rol central în managementul zilnic al efectivului.
Nicu Dinga nu este singur în această afacere, ci face echipă cu alţi doi asociaţi. Unul se ocupă de cultura mare, altul îşi desfăşoară în continuare activitatea în Marea Britanie, iar Nicu este cel care coordonează sectorul zootehnic şi e responsabil pentru procesarea laptelui, domenii în care automatizarea a devenit principalul motor al dezvoltării fermei.
Drumul până aici nu a fost însă unul lipsit de provocări
După ce a renunţat la creşterea oilor şi a trecut la vaca de lapte, Nicu s-a lovit de aceleaşi probleme cu care se confruntă astăzi multe exploataţii zootehnice din România – lipsa forţei de muncă, dificultatea de a găsi personal calificat şi nevoia unui management mai eficient al efectivului. Soluţia a venit odată cu investiţia într-un sistem complet de automatizare LELY, construit în jurul robotului de muls Astronaut A5 şi al robotului de curăţenie Lely Collector.
Performanţa începe cu alegerea geneticii
În prezent, ferma numără 78 de bovine, dintre care 38 sunt la muls, efectivul fiind în continuă creştere pe măsură ce noi juninci intră în producţie. Obiectivul este ca, în primăvara anului viitor, robotul de muls să funcţioneze la capacitatea maximă, respectiv 70 de vaci în lactaţie şi un efectiv total care să depăşească 110 animale.
Dezvoltarea fermei a presupus şi o schimbare radicală de strategie în ceea ce priveşte genetica. La început, Nicu a mizat pe vaci din rasa Bălţată Românească, însă producţiile obţinute nu au fost cele scontate. A renunţat complet la aceste exemplare şi le-a înlocuit cu bovine din rasele Holstein Friză şi Red Holstein, considerate a fi mult mai pretabile la mulsul robotizat, pe lângă faptul că sunt şi mai productive.
Noul nucleu de animale a fost achiziţionat dintr-o fermă aflată în lichidare, selecţia fiind făcută împreună cu specialiştii LELY. „Am ales în principal vaci aflate la prima lactaţie, dar şi juninci gestante, astfel încât dezvoltarea efectivului să se facă treptat, fără a fi necesare noi achiziţii importante în perioada următoare”, ne-a explicat fermierul.
Mai puţin consum, mai mult lapte
Chiar dacă Bălţata Românească oferea un lapte cu un conţinut mai ridicat de grăsime, experienţa i-a arătat că, în condiţiile unui sistem intensiv şi automatizat, Holsteinul este mai eficient din punct de vedere economic. „Bălţata consumă mai mult şi produce mai puţin. În schimb, Holsteinul produce mai mult lapte, are un consum mai redus de furaje şi se pretează foarte bine unui sistem robotizat”, spune Nicu Dinga.
În plus, chiar dacă procentul de grăsime este ceva mai scăzut, laptele de Holstein are un conţinut mai ridicat de beta-cazeină, ceea ce îi conferă un randament mai bun în procesare, un aspect extrem de important în economia fermei, care valorifică o bună parte din producţie prin produse lactate.
Farm Management Support: consultanţă bazată pe date
Cantitatea impresionantă de informaţii generată zilnic de robotul de muls nu rămâne însă doar pe ecranul calculatorului. Ferma beneficiază şi de serviciul Farm Management Support (FMS), prin care specialiştii LELY analizează periodic indicatorii de producţie, sănătate şi reproducţie şi îi discută împreună cu fermierul.
„Am plecat în februarie cu o producţie medie zilnică pe fermă de aproximativ o mie de litri, iar acum suntem undeva la 1230 de litri şi creştem constant pe măsură ce alte animale intră la robot”
NICU DINGA
Crescător de vaci de lapte în judeţul Bacău
Practic, datele colectate de sistem sunt transformate în recomandări concrete privind hrănirea, managementul efectivului sau identificarea timpurie a unor probleme care ar putea afecta performanţa vacilor. Pentru Nicu Dinga, acest tip de consultanţă reprezintă una dintre cele mai valoroase componente ale investiţiei. „Robotul îţi oferă foarte multe informaţii, dar trebuie să ştii ce să faci cu ele. Împreună cu echipa LELY analizăm constant rapoartele şi stabilim ce putem îmbunătăţi”, ne-a mărturisit Nicu.
Reglaje fine pentru performanţă maximă
În practică, rolul FMS este acela de a ajusta permanent funcţionarea sistemului astfel încât robotul de muls să fie utilizat cât mai eficient. Pe baza datelor colectate în timp real, acesta poate modifica parametri precum numărul de mulsori permise pe zi, prioritizarea anumitor vaci, cantitatea de concentrate distribuită la robot sau regulile de acces pentru animalele aflate în diferite stadii de lactaţie.
În paralel, sunt monitorizate continuu consumul de furaje, evoluţia producţiei de lapte, apariţia căldurilor, momentul optim pentru însămânţare, precum şi semnele timpurii ale unor afecţiuni precum mastita sau cetoza. Astfel, multe dintre probleme pot fi identificate înainte de a genera pierderi economice, iar fluxul de animale către robot este optimizat pentru a reduce timpii de aşteptare şi a valorifica la maximum capacitatea sistemului.
Eficienţa începe cu fiecare raţie
Un avantaj remarcat de antreprenorul băcăuan este posibilitatea de a adapta automat hrănirea fiecărei vaci. Robotul distribuie cantitatea de concentrate în funcţie de nivelul producţiei de lapte, de numărul de zile de lactaţie şi de starea fiziologică a fiecărui animal. Astfel, fiecare vacă primeşte exact cantitatea de furaj de care are nevoie, contribuind atât la menţinerea stării de sănătate, cât şi la valorificarea cât mai eficientă a potenţialului productiv. Efectele acestui management individualizat se reflectă deja în producţia de lapte.
În prezent, vacile aflate la robot realizează o medie de 32,4 litri de lapte pe zi, deşi majoritatea sunt încă la prima lactaţie. „În momentul de faţă, adăpostul este populat în proporţie de 65-70%, iar 85% din vacile aflate în lactaţie sunt primipare”, a ţinut să precizeze Nicu.
Tehnologia trebuie înţeleasă, nu doar utilizată
În primele luni de utilizare a robotului a fost şi o perioadă de învăţare. Trecerea la mulsul robotizat a presupus adaptarea atât a animalelor, cât şi a personalului fermei la un mod complet diferit de lucru. „Nu ştiam, de exemplu, cât de importantă este calibrarea periodică a sistemului de distribuţie a concentratelor. La un moment dat am observat că producţia de lapte crescuse spectaculos, dar în acelaşi timp scăzuse conţinutul de grăsime. Când am verificat împreună cu specialiştii LELY, am descoperit că robotul distribuia aproape dublul cantităţii de concentrate”, povesteşte Nicu Dinga.
Citeşte şi:
Alin Androne şi-a pus ferma de lapte pe pilot automat
Experienţa i-a demonstrat că succesul unui sistem robotizat depinde nu doar de tehnologie, ci şi de interpretarea corectă a datelor pe care aceasta le generează. Monitorizarea permanentă a consumului de furaje, a producţiei şi a parametrilor fiecărui animal permite identificarea rapidă a oricăror abateri şi intervenţia înainte ca acestea să se transforme în probleme de sănătate sau în pierderi de producţie.
Vacile îşi stabilesc singure rutina
Trecerea la mulsul robotizat a schimbat şi comportamentul animalelor. Dacă înainte vacile erau mulse la bidon, la ore fixe, astăzi fiecare îşi alege singură momentul în care merge la robot, în funcţie de propriul ritm. În prezent, media este de 3,1 mulsori pe zi, semn că animalele s-au adaptat foarte bine noului sistem.
„Doar primele zile au fost mai dificile, deoarece vacile au fost mutate într-un adăpost nou şi, în acelaşi timp, au trebuit să se obişnuiască atât cu robotul de muls, cât şi cu robotul de curăţenie Lely Collector. După perioada de acomodare, animalele au început însă să utilizeze robotul în mod natural, inclusiv junincile care intră pentru prima dată în producţie”, constată fermierul de 39 de ani.
Răsfăţate cu muzică clasică
Confortul animalelor reprezintă o prioritate. Vacile beneficiază de cuşete cu saltele cu memorie, iar în perioadele caniculare sunt răcorite cu un sistem de pulverizare a apei amplasat la frontul de furajare. De asemenea, în adăpost răsună zilnic muzică clasică, o practică inspirată din experienţa altor ferme şi pe care Nicu Dinga spune că animalele au acceptat-o surprinzător de bine. „Când porneşte muzica, le vezi cum se aşază liniştite pe saltele”, povesteşte tânărul antreprenor.
Procesarea aduce valoare adăugată
În prezent, exploataţia funcţionează ca unitate CPLI (Centru de Prelucrare a Laptelui Integrat în cadrul Exploataţiei), ceea ce înseamnă că poate procesa exclusiv laptele produs în fermă şi comercializa un număr limitat de produse. Gama cuprinde lapte proaspăt, caş proaspăt, brânză dulce, smântână şi unt. „Vindem în jur de 500 litri de lapte proaspăt pe zi, iar o dată la săptămână livrăm o mie de litri unui procesator mai mic. Restul laptelui colectat îl procesăm în fermă”, ne-a explicat Nicu.
Un flux integrat pentru gestionarea dejecţiilor
Modernizarea fermei a fost realizată printr-un proiect finanţat prin AFIR, în cadrul intervenţiei DR-20 – Investiţii în sectorul zootehnic. Pe lângă robotul de muls LELY Astronaut A5, investiţia a inclus şi robotul de curăţenie LELY Collector, precum şi o instalaţie destinată compostării gunoiului de grajd, care permite valorificarea dejecţiilor rezultate în fermă.
LELY Collector completează procesul de automatizare prin preluarea uneia dintre cele mai repetitive activităţi din exploataţie – curăţarea adăpostului. Robotul parcurge autonom aleile de circulaţie, colectează dejecţiile solide şi lichide şi le transportă către bazinul de colectare, de unde acestea sunt direcţionate către instalaţia de compostare. Astfel, gunoiul de grajd este gestionat şi compostat chiar în fermă, într-un flux integrat care contribuie atât la menţinerea igienei, cât şi la valorificarea eficientă a resurselor.
