AAC: Seceta trebuie tratată la fel, indiferent de regiune
Organizațiile agricole invocă principiul solidarității între regiunile țării și amintesc că, în anii în care seceta a afectat puternic Moldova, Bărăganul, Oltenia sau Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor.
„Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii”, subliniază AAC.
Reprezentanții fermierilor avertizează că pierderile pun deja presiune asupra capacității exploatațiilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale. În plus, există riscul ca unele ferme să nu mai dispună de resursele necesare pentru campania agricolă următoare.
AAC susține că, în lipsa unor măsuri luate la timp, efectele actualei secete s-ar putea resimți inclusiv în 2027, cu impact asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare.
Fermierii cer o schemă națională de despăgubiri
Una dintre principalele solicitări este evaluarea și centralizarea urgentă a suprafețelor și pierderilor. AAC cere ca verificările să fie făcute distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic.
Totodată, organizațiile solicită MADR să se asigure că verificările în teren au loc înainte ca fermierii să recolteze sau să desființeze culturile afectate și ca procesele-verbale de calamitate să fie eliberate într-un termen rezonabil.
AAC cere Guvernului și instituirea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026, care să acopere atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară.
„Măsura trebuie să includă culturile de toamnă și de primăvară, să fie proporțională cu gradul de afectare și să reflecte situațiile în care aceeași exploatație a pierdut producție la ambele categorii de culturi”, se precizează în document.
Criteriile de eligibilitate, culturile pentru care se vor acorda despăgubiri, pragul minim de afectare și calendarul plăților ar trebui stabilite, potrivit AAC, împreună cu organizațiile reprezentative ale fermierilor.
Reeșalonări și perioade de grație pentru fermele calamitate
Pe lângă despăgubiri, AAC solicită soluții pentru menținerea lichidității exploatațiilor. Organizațiile propun un dialog între Ministerul Finanțelor, bănci, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari pentru găsirea unor variante precum reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde legislația și contractele permit.
„Obiectivul trebuie să fie evitarea blocării exploatațiilor viabile, nu transferarea riscului către partenerii comerciali sau financiari”, susține AAC.
Alianța solicită și clarificări din partea APIA privind recunoașterea circumstanțelor excepționale și documentele pe care fermierii trebuie să le prezinte, astfel încât cei cu pagube constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi.
AAC cere analizarea declarării stării de alertă
O solicitare aparte vizează posibilitatea declarării stării de alertă în zonele afectate. AAC arată că, dacă evaluările oficiale confirmă amploarea secetei și extinderea acesteia în mai multe județe, Guvernul și Comitetul Național pentru Situații de Urgență ar trebui să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Organizațiile precizează însă că acordarea despăgubirilor nu trebuie să depindă de declararea stării de alertă. „Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile”, se arată în adresă.
Bani europeni și un sistem permanent pentru riscurile climatice
AAC solicită Guvernului să analizeze și utilizarea fondurilor europene, inclusiv rezerva pentru agricultură și flexibilitățile din Planul Strategic PAC, pentru sprijinirea fermierilor afectați.
În același timp, organizațiile readuc în discuție necesitatea unui mecanism permanent de gestionare a riscurilor agricole. AAC susține că sumele provenite din procentul de 3% reținut din plățile directe PAC ar trebui să constituie baza unui sistem real de protecție și solicită, de asemenea, lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare.
„Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice”, concluzionează AAC.
Adresa este semnată, în numele celor patru organizații membre AAC, de Ionel Arion – PRO AGRO, Matei Titianu – LAPAR, Mircea Băluță – UNCSV și Vlad Macovei – Asociația Forța Fermierilor.