Delegația Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău participă la IHC2026 cu șase lucrări științifice
Delegația Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău participă la IHC2026 cu șase lucrări științifice ce includ genotipuri de ardei de peste 2,6 milioane unități Scoville, soiuri de castravete amar, plante medicinale și specii adaptate mediului urban.
Comunitatea științifică internațională reunită în Japonia descoperă rezultatele programelor românești de conservare și ameliorare a patrimoniului vegetal. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale (BRGV) Buzău participă în intervalul 23–28 august 2026 la cel de-al 32-lea Congres Internațional de Horticultură (IHC2026), desfășurat la Kyoto International Conference Center. Reuniunea, organizată sub tema „Exploring the Diversity of Horticulture”, adună peste 2.500 de cercetători și experți din întreaga lume.
Delegația română este condusă de directorul instituției, dr. ing. Costel Vînătoru, alături de cercetătoarea dr. ing. Geanina Negoșanu. BRGV Buzău susține în cadrul congresului șase comunicări științifice bazate pe materialul biologic conservat în depozitele băncii de gene, scopul fiind atât diseminarea progreselor obținute pe loturile experimentale din România, cât și integrarea în rețelele internaționale de colaborare academică.
Printre atracțiile principale se numără cercetările dedicate ardeilor iuți din specia *Capsicum annuum*, unde selecțiile genetice au atins concentrații de capsaicină ce depășesc 2.600.000 de unități pe scara Scoville. Rezultatele au la bază hibridări controlate, inclusiv încrucișarea liniei autohtone Grigoraș cu Habanero, obținându-se niveluri de iuțime comparabile cu cele mai ridicate standarde mondiale. „Sunt și alte creații în cercetare, linia Grigoraș încrucișat cu Habanero și de acolo s-a obținut un genotip cu concentrații care depășește undeva la 2.600.000 de unități pe scara Scoville”, a precizat Costel Vînătoru. O altă lucrare semnată de acesta prezintă istoricul aclimatizării și crearea primelor soiuri românești de castravete amar (*Momordica charantia*).
Contribuțiile științifice ale echipei buzoiene abordează direcții diverse de ameliorare și valorificare practică. Dr. ing. Matilda Popescu expune o lucrare privind perspectivele de înmulțire prin semințe a speciilor de *Iris*, iar dr. ing. Bianca Mușat prezintă analiza diversității genetice și calitatea semințelor la *Momordica charantia*. În același timp, studiul elaborat de dr. ing. Camelia Bratu evaluează variabilitatea fenotipică pentru patru cultivare de busuioc conservate la Buzău.
O atenție deosebită este acordată adaptării speciilor la cerințele moderne de peisagistică și sustenabilitate. Studiul semnat de dr. ing. Geanina Negoșanu se concentrează pe specia medicinală *Sideritis cypria*, urmărind rezistența ecologică și potențialul de integrare în spațiile verzi urbane. Prezența la Kyoto confirmă că rolul băncii de resurse genetice depășește simpla depozitare a semințelor, devenind un centru activ de generare a unor soiuri adaptate noilor provocări climatice și horticole.