Discursul privind starea Uniunii Europene susţinut de Ursula von der Leyen a avut un mesaj important pentru agricultură: adaptarea la schimbările climatice şi securitatea alimentară devin tot mai strâns legate de accesul la apă.
Unul dintre cele mai concrete angajamente anunţate de preşedinta Comisiei Europene este o nouă iniţiativă europeană privind apa. Von der Leyen a legat explicit problema resurselor de apă de agricultură şi securitatea alimentară, avertizând că seceta afectează fermierii, energia şi lanţurile de aprovizionare.
Un argument folosit în discurs a fost că infrastructura europeană pierde aproape un litru din patru prin scurgeri. Pentru agricultură, însă, miza este mai largă decât reducerea pierderilor din reţele. Comisia pregăteşte şi un cadru european pentru rezilienţă climatică, care va identifica 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii din Europa.
De la despăgubirea după secetă, la gestionarea riscului
Un al doilea element important este schimbarea accentului către managementul riscului. Ursula von der Leyen a anunţat propuneri pentru îmbunătăţirea instrumentelor de gestionare a riscurilor agricole şi pentru reducerea deficitului de asigurare.
În paralel, Comisia va înfiinţa Alianţa pentru Asigurări Climatice, în condiţiile în care doar aproximativ 25% din pierderile provocate de catastrofe în Europa sunt acoperite în prezent de asigurări private. Pentru fermieri, aceasta poate însemna că adaptarea la secetă, la caniculă sau la alte fenomene extreme va trebui să se bazeze tot mai mult pe o combinaţie între investiţii preventive, tehnologii agricole, asigurări şi intervenţia fondurilor publice.
Securitatea alimentară revine în centrul politicii agricole
Discursul a plasat apa direct în legătură cu securitatea alimentară. „Culturile au nevoie de apă pentru a creşte, iar animalele au nevoie de apă pentru a supravieţui”, a transmis von der Leyen, subliniind că recoltele europene depind de disponibilitatea acestei resurse.
Citeşte şi:
Noul „fermier activ” în viitoarea PAC 2028
Mesajul vine într-un moment în care Comisia pregăteşte viitoarea politică agricolă pentru perioada 2028-2034, iar securitatea alimentară, rezilienţa agriculturii şi reducerea dependenţelor strategice sunt deja printre temele centrale ale dezbaterii europene.
Agricultura intră şi în strategia europeană pentru inteligenţa artificială
Un alt element relevant pentru fermieri ar fi includerea sectorului agroalimentar printre domeniile considerate prioritare pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale. Comisia intenţionează să lanseze în noiembrie iniţiative dedicate unor sectoare cu potenţial ridicat pentru AI, printre care se află agricultura şi industria alimentară.
Astfel, mesajul transmis de la Bruxelles pentru agricultură nu se rezumă la sprijin financiar. Rămâne însă esenţială transformarea acestor direcţii generale în programe concrete, cu finanţare, termene şi instrumente accesibile fermierilor.