Căldura afectează direct ritmul de creștere, consumul de furaje și calitatea cărnii obținute de la miei și iezi. În perioadele cu temperaturi ridicate, animalele își reduc voluntar consumul de hrană, își modifică comportamentul și își folosesc o parte importantă din energie pentru termoreglare.
Prin asigurarea unui mediu adecvat, a unei nutriții echilibrate și a unei bune hidratări, efectele stresului termic pot fi însă diminuate, iar pierderile de producție pot fi reduse, contribuind la obținerea unor carcase de calitate chiar și în condiții de vară.
Temperatura optimă pentru îngrășarea mieilor și iezilor este reprezentată de intervalul termic în care animalele se află în zona de confort fiziologic, fără a consuma energie suplimentară pentru termoreglare.
Pentru miei, temperatura optimă de îngrășare este de aproximativ 15-20°C, iar pentru iezi de aproximativ 14-22°C.
Aceste diferențe sunt determinate de particularitățile biologice ale celor două specii, caprele fiind, în general, mai adaptate la variații ușor mai ridicate de temperatură. Abaterile de la acest interval influențează negativ procesul de îngrășare.
Influența căldurii asupra cantității și calității cărnii
Reducerea cantității și calității cărnii la oi și capre, în condiții de temperaturi ridicate, este un fenomen complex.
Cantitatea de carne
- Temperaturile ridicate determină în primul rând o scădere semnificativă a consumului de furaje. Animalele își reduc voluntar ingestia pentru a limita producerea de căldură internă rezultată din digestie. Ca urmare, aportul de energie și proteine scade, ceea ce duce la diminuarea ritmului de creștere.
- Sporul mediu zilnic se reduce, iar animalele ajung la greutatea de sacrificare mai târziu sau cu o masă corporală mai mică.
- În plus, o parte importantă din energia consumată este redirecționată către mecanismele de termoreglare, precum respirația accelerată și creșterea circulației periferice, în detrimentul sintezei tisulare. Acest lucru determină o dezvoltare mai slabă a masei musculare și, implicit, o reducere a cantității totale de carne obținute.
- Randamentul la sacrificare este, de asemenea, afectat. Proporția de carne raportată la greutatea corporală totală scade, deoarece animalele pot pierde masă musculară sau pot avea un raport diferit între țesuturile corporale. În condiții de stres termic prelungit, pot apărea chiar pierderi în greutate, mai ales dacă aportul de hrană nu compensează consumul energetic crescut.
Calitatea cărnii suferă modificări importante sub influența temperaturilor ridicate. Un prim aspect este textura, carnea devine mai puțin fragedă, deoarece dezvoltarea fibrelor musculare este afectată, iar procesele biochimice post-mortem sunt perturbate.
- În mod normal, după sacrificare, glicogenul din mușchi este transformat în acid lactic, ceea ce determină scăderea pH-ului cărnii. Însă, în condiții de stres termic, rezervele de glicogen sunt reduse înainte de sacrificare, ceea ce duce la un pH final mai ridicat. Această modificare favorizează apariția cărnii de culoare închisă, consistență fermă și suprafață uscată.
- Carnea are o capacitate mai mare de reținere a apei în interiorul fibrelor, dar pierde apă la suprafață, devenind mai puțin atractivă comercial și având o durată de conservare mai redusă.
- De asemenea, culoarea cărnii poate deveni neuniformă, ceea ce este perceput negativ de consumatori.
- Capacitatea de reținere a apei este afectată, influențând suculența și palatabilitatea cărnii. În plus, depunerea grăsimii este redusă, deoarece energia disponibilă este utilizată pentru supraviețuire și nu pentru depozitare. Astfel, carnea este mai slabă în grăsime, ceea ce poate afecta gustul și valoarea energetică.
Crește susceptibilitatea la boli și paraziți
Un alt aspect important este scăderea imunității în condiții de stres termic, ceea ce face animalele mai susceptibile la boli și paraziți. Aceste probleme de sănătate contribuie suplimentar la reducerea performanțelor de creștere și la degradarea calității produselor obținute.
Pentru miei, temperatura optimă de îngrășare este de aproximativ 15-20°C, iar pentru iezi de aproximativ 14-22°C.
CITEȘTE ȘI: MIROSUL, detectorul natural al sănătății și stresului la ovine și caprine
Măsuri pentru a diminua efectele negative ale căldurii
Pentru reducerea acestor efecte negative, este necesară aplicarea unor măsuri de management bine adaptate.
- Manipularea animalelor în timpul orelor de vârf ale zilei reprezintă un factor suplimentar de stres. Activitățile precum transportul pe distanțe lungi, adunarea în țarcuri determină creșterea temperaturii corporale și intensificarea efortului fizic. Acest lucru duce la consum suplimentar de energie și la agravarea stresului termic, afectând atât producția de carne, cât și starea generală de sănătate.
- Se recomandă asigurarea umbrei pe pășune, o bună ventilație în adăposturi și administrarea unei rații mai concentrate energetic. Copacii, adăposturile ușoare sau structurile artificiale oferă protecție împotriva radiației solare directe și reduc temperatura resimțită de animale. În adăposturi, ventilația corespunzătoare este esențială pentru eliminarea aerului cald și umed și pentru menținerea unui microclimat favorabil. În unele cazuri, pot fi utilizate sisteme de răcire suplimentare, precum ventilatoare sau stropiri controlate.
- Din punct de vedere nutrițional, se recomandă adaptarea rației pentru a compensa reducerea consumului de furaje. Administrarea unor furaje cu densitate energetică mai mare permite asigurarea necesarului nutritiv chiar și în condiții de ingestie redusă. Suplimentarea cu minerale (în special sodiu, potasiu și magneziu) ajută la menținerea echilibrului electrolitic, iar vitaminele antioxidante, precum vitamina E și vitamina C, contribuie la reducerea efectelor stresului oxidativ generat de temperaturile ridicate.
Apa joacă un rol esențial în producția de carne la oaie
Apa are o influență directă asupra proceselor de creștere, dezvoltare și asupra calității carcasei obținute. Fiind componenta fundamentală a organismului, apa participă la toate reacțiile metabolice și fiziologice, asigurând buna funcționare a sistemelor vitale, în special de digestie și termoreglare.
În condițiile unui aport insuficient de apă, sporul zilnic în greutate se diminuează, iar animalele ating mai greu greutatea optimă de sacrificare.
Apa trebuie să fie curată, fără impurități, resturi organice sau contaminanți microbiologici. Apa murdară poate provoca tulburări digestive, cum ar fi diareea, și reduce pofta de mâncare, afectând astfel procesul de îngrășare.
un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA
USV Timișoara / ACO Păstorul Crișana Arad