Pentru fermierii din Europa Centrală și de Est, ceea ce era odată o secetă ocazională a devenit o amenințare recurentă. Valurile de căldură record și deficitul cronic de apă reduc recoltele de porumb, forțând unii cultivatori să abandoneze cultura și remodelând o regiune considerată mult timp un pilon al producției europene de cereale, arată o analiză publicată săptămâna aceasta de Reuters.
Stând într-un câmp de porumb ars de secetă din nord-estul Ungariei, fermierul Karoly Kovacs își amintește de recolte care acum par aproape de neimaginat. „Cu greu mi-a venit să cred când am recoltat 17 tone pe hectar în jurul anului 2010”, a spus Kovacs. „Dar atunci aveam 1.000 de milimetri de ploaie, iar acum, aproape nimic.”
Impactul secetei este cel mai evident în Ungaria și România, doi producători importanți de porumb din Uniunea Europeană, unde suprafața cultivată a scăzut brusc în ultimii ani. Ungaria, cândva un exportator, urmează să importe porumb în acest an, în timp ce surplusul exportabil al României a scăzut.
Recolta de porumb a UE, de obicei a doua cea mai mare recoltă de cereale, este prevăzută la 50,1 milioane de tone metrice în acest an, conform estimării Comisiei Europene de la sfârșitul lunii august. Aceasta ar fi cea mai mică cantitate din ultimii aproape două decenii și cu aproximativ o cincime sub media ultimilor trei ani.
„Dacă vedem această continuitate a verilor secetoase în următoarele campanii, aceasta este o veste foarte importantă pentru UE dacă suprafața cultivată cu porumb și/sau randamentele porumbului continuă să scadă”, a declarat Gabriel Antonio, analist al pieței de materii prime la Expana, care estimează o creștere de 8% până la 9% a importurilor de porumb din UE în 2026/2027.
Europa Centrală se confruntă cu presiuni deosebit de acute din cauza căldurii, a deficitului de umiditate a solului și a lipsei de apă, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
România și Ungaria, unde suprafețele cultivate cu porumb au scăzut vertiginos în ultimii ani, au performanțe mai slabe decât mediile UE și OCDE în ceea ce privește anomaliile de umiditate a solului.
„Această scădere susținută a umidității solului are implicații directe asupra productivității agricole și a gestionării resurselor de apă și, prin urmare, asupra securității alimentare și a mijloacelor de trai”, a declarat OCDE într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebări. În ultimul deceniu, maximele temperaturilor din iunie și iulie din Ungaria au depășit media din perioada 1961-1990 cu 3,1 grade Celsius (5,6 grade Fahrenheit), potrivit datelor Reuters Climate Monitor . România se află la mică distanță, cu maxime medii de vară cu 3 grade Celsius (5,4 grade Fahrenheit) peste normele istorice.
România va recolta circa 8 milioane de tone de porumb
Recolta de porumb a României este estimată la aproximativ 8 milioane de tone în acest an, fiind cu mult sub jumătate față de nivelurile de producție din 2018 și 2019. Recolta estimată a Ungariei de 2,5 milioane de tone ar reprezenta mai puțin de o treime din producția sa din acei ani.
Exporturile de porumb ale României au scăzut la între 2,2 milioane și 4,7 milioane de tone între 2023 și 2025, față de peste 7 milioane de tone la începutul deceniului, arată datele Comisiei Europene. Ungaria, de obicei un exportator, va trebui să importe porumb în acest an, a declarat guvernul.
Ungaria: Mulți fermieri își iau alte locuri de muncă după ce agricultura nu le mai asigură venituri suficiente
Tamas Petohazi, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Ungaria, a declarat că mulți fermieri au renunțat complet la afacere, în timp ce alții și-au luat alte locuri de muncă, deoarece fermele de familie nu îi mai pot întreține.
„Avem nevoie de o schimbare de paradigmă”, a spus Petohazi, adăugând că lipsa ploilor, care a forțat oprirea reactoarelor nucleare din Ungaria și România luna trecută, pe măsură ce Dunărea s-a retras, înseamnă că Ungaria se îndreaptă spre ceea ce el a numit un climat semi-deșertic.
Perspectivele pe 10 ani ale Comisiei Europene pentru piețele agricole, publicate în decembrie, estimează incertitudinea privind randamentul porumbului în Europa de Est la 18,7% în 2035, cea mai mare dintre regiunile globale pe care le monitorizează.
Kovacs a spus că, dacă tendințele climatice actuale persistă, ar putea abandona în cele din urmă cultivarea porumbului. El ia în considerare diversificarea producției de paste uscate folosind ouă de la găinile sale.
Fermier român: ”Apa este factorul cheie”
Cezar Gheorghe, de la firma de consultanță AGRIColumn, a declarat că schimbările climatice au fost un factor major în scăderea suprafeței cultivate cu porumb în România, încurajând trecerea la culturile de toamnă și afectând în mod deosebit micii fermieri.
„Din 2020 până astăzi, cultivi porumb și nu recoltezi nimic. De ce ați continua să faceți asta? La fel și cu fermele de dimensiuni medii – au semănat, totul a mers bine în perioada de vegetație, apoi a început seceta, care a pârjolit efectiv zone întinse din țară”, a spus el.
Fermierul român Ștefan Moraru a trecut la cultivarea florii-soarelui, deoarece aceasta necesită mai puțină apă decât porumbul.
„Un an decisiv pentru noi a fost 2020. Am suferit pierderi la toate culturile noastre”, a spus agricultorul, adăugând că recolta slabă a declanșat decizia sa de a investi în irigații.
Dar chiar și această strategie are limitele ei. Un canal care alimentează fermele sale cu apă este inactiv de la mijlocul lunii iulie.
„Problema este că natura nu cooperează”, a spus el.
„Poți cumpăra pivoți, pompe, conducte și echipamente de irigații, dar fără apă devin inutile. Apa este factorul cheie. Fără ea, toate aceste investiții se ridică la zero”, a concluzionat Moraru.