Bogdan Măroiu seamănă porumb după orz, într-un pariu în care apa, timpul și vremea de la sfârșitul toamnei pot face diferența dintre o producție suplimentară profitabilă și una care ajunge să fie consumată de costurile de uscare.
Culturile succesive câștigă teren în fermele care au acces la irigații, oferindu-le agricultorilor posibilitatea de a valorifica aceeași suprafață de două ori într-un singur an. În Găujani, județul Giurgiu, Bogdan folosește această tehnologie de mai mulți ani, transformând intervalul dintre două culturi într-o oportunitate de a obține o producție în plus.
Cultura succesivă cere apă și timp
Pentru o fermă de 2.300 de hectare, dintre care aproximativ 1.000 sunt irigate, cultura succesivă este o modalitate de a valorifica mai eficient terenul și infrastructura existentă. Schema este simplă în principiu: după recoltarea orzului, terenul este eliberat și este înființat porumbul.
În practică, însă, intervalul dintre cele două culturi este foarte scurt, iar noua cultură trebuie să recupereze rapid timpul pierdut. Sezonul acesta, Bogdan Măroiu a semănat porumb ca şi cultură succesivă după orz pe aproximativ200 de hectare, însă spune clar că această tehnologie nu poate fi comparată cu cea a porumbului cultivat în cultură principală.
„În primul rând îți trebuie să ai apă la dispoziția ta”, explică fermierul. Iar apa este doar prima condiție. Pentru ca o cultură succesivă să aibă sens economic, trebuie să existe și o fereastră suficient de lungă pentru vegetație, iar toamna să permită maturizarea și recoltarea porumbului înainte de instalarea frigului și a zăpezii.
Umiditatea a mâncat din profit
Anul trecut, administrator societăţii Cosmara SRL a obţinut o producție medie de aproximativ 6 tone la porumbul semănat ca şi cultură succesivă. Randamentul la hectar a fost însă afectat de condiţiile climatice. „Toamna a fost foarte ploioasă și rece iar vegetația a rămas în urmă. Porumbul nu a avut suficient timp să ajungă la maturitate, ceea ce a împins recoltarea târziu și a adus după sine o altă problemă: umiditatea foarte ridicată a boabelor”, ne-a mărturisit fermierul giurgiuvean.
Pentru a scăpa de excesul de umiditate, Bogdan Măroiu a trebuit să usuce porumbul, iar costul operațiunii a diminuat marja de profit. „L-am recoltat la o umiditate de 34%. Aproape jumătate din prețul lui s-a dus pe motorina pe care am folosit-o la uscare. Asta înseamnă că am cheltuit cam 50 de bani pe kilogram”, recunoaşte acesta.
Miza nu este doar producţia
Pentru sezonul actual, așteptările sunt ceva mai mari. Bogdan speră să obțină măcar o medie de 7 tone de porumb la hectar din cultura succesivă. De această dată, obiectivul nu este doar o producție mai mare, ci și o recoltare în condiții mai bune de umiditate. „Sper să-l recoltez nu chiar la STAS, dar să nu mai fiu nevoit să-l usuc”, a ţinut să precizeze fermierul.
Citeşte şi:
ALEXANDER DEGIANSKI: „În curând ne vom trezi cu STAS-uri de 14 la proteină şi 82 la hectolitric”
Aici se află, de fapt, cheia rentabilității pentru culturile succesive. Dacă toamna este favorabilă, se poate ajunge la recoltare într-o stare care permite reducerea costurilor de uscare. Dacă toamna este rece și ploioasă, așa cum s-a întâmplat anul trecut, umiditatea poate urca la niveluri care lovesc direct în profit.
De aceea, cultura succesivă trebuie privită ca un calcul economic și agronomic complet, nu doar ca o oportunitate de a obține o producție suplimentară.