Odată cu ghiozdanele, caietele și emoțiile primei zile, revine și rutina meselor pregătite pentru copii: un fruct, un sandviș, un iaurt, o sticlă cu apă sau alte alimente care îi însoțesc pe parcursul zilei. În spatele acestor produse se află însă un drum mult mai lung decât pare. Siguranța lor începe înainte să ajungă în magazin sau în bucătărie: de la solul în care sunt cultivate plantele, de la apa folosită, de la modul în care sunt aplicate fertilizanții și produsele de protecție a plantelor sau de la condițiile în care sunt crescute animalele.
Anul acesta, data de 7 septembrie are și o a doua semnificație. În aceeași zi în care copiii revin la școală, Organizația Națiunilor Unite marchează Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, instituită în 2019 pentru a atrage atenția asupra importanței calității aerului pentru sănătatea oamenilor. Coincidența oferă un bun prilej să privim sănătatea copiilor într-un context mai larg: contează nu doar ceea ce mănâncă și beau, ci și calitatea mediului în care cresc.
Atenția acordată modului în care este produsă hrana este cu atât mai importantă pentru cei mici. Regulile europene și naționale stabilesc condiții stricte pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor și pentru nivelurile maxime de reziduuri care pot rămâne în alimente. Fermierii trebuie să folosească produse autorizate, în dozele și la momentele stabilite, respectând inclusiv timpul care trebuie să treacă între ultima aplicare și recoltare.
Tot mai important este și managementul integrat al dăunătorilor: culturile sunt monitorizate, sunt folosite metode preventive și biologice acolo unde este posibil, iar tratamentele sunt aplicate atunci când situația din teren o impune. Tehnologiile de precizie pot ajuta, la rândul lor, la tratarea mai exactă a zonelor în care există o problemă și la limitarea aplicărilor inutile.
Aceeași grijă este necesară și în cazul fertilizanților. Plantele au nevoie de nutrienți pentru a se dezvolta, dar cantitățile trebuie adaptate solului și necesarului culturii. Atunci când sunt aplicate în exces sau în condiții nepotrivite, o parte dintre nutrienți se poate pierde către apa freatică. Pentru familiile care folosesc apă din puțuri și fântâni, protejarea acestor surse are o importanță directă, mai ales atunci când apa este folosită pentru băut sau pentru prepararea hranei copiilor.
Siguranța alimentelor nu se oprește la culturile vegetale. Laptele, carnea și ouăle depind, la rândul lor, de calitatea apei și a furajelor, de igiena din fermă, de bunăstarea animalelor și de modul în care sunt utilizate tratamentele veterinare.
În zootehnie, prevenirea îmbolnăvirilor și folosirea prudentă a antimicrobienelor sunt importante deoarece utilizarea lor necorespunzătoare poate contribui la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene. De aici și abordarea europeană de tip „One Health”, care privește sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor și starea mediului ca părți ale aceluiași sistem.
În această ecuație intră și aerul pe care îl respirăm. Agricultura poate contribui la emisiile de amoniac, în special prin gestionarea gunoiului de grajd și utilizarea fertilizanților cu azot. La nivel european, agricultura este principala sursă a acestor emisii, iar printre măsurile recomandate pentru reducerea lor se află gestionarea mai bună a dejecțiilor și aplicarea mai atentă a fertilizanților. Nutrienții folosiți mai eficient înseamnă mai puține pierderi către apă și aer, gestionarea corectă a gunoiului de grajd reduce riscul de poluare, iar prevenirea problemelor de sănătate ale animalelor poate contribui la utilizarea mai responsabilă a tratamentelor.
În acest circuit se înscrie și Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială.
Intervențiile proiectului urmăresc tocmai aceste legături dintre agricultură și mediul în care trăim: o monitorizare mai bună a apei și a reziduurilor de pesticide, folosirea mai responsabilă a fertilizanților și produselor de protecție a plantelor, reducerea emisiilor de amoniac și sprijinirea fermelor pentru adoptarea unor tehnologii și practici care protejează mai bine resursele și sănătatea animalelor.
Privite împreună, asemenea măsuri nu înseamnă doar reducerea poluării. Înseamnă condiții mai bune pentru producerea hranei, apă și aer mai bine protejate și un mediu mai sănătos pentru comunități. Acesta este unul dintre beneficiile unei agriculturi practicate responsabil: efectele sale pozitive ajung și la cei care nu lucrează niciodată pământul.
În prima zi de școală, grija noastră se îndreaptă, firesc, către sănătatea și siguranța copiilor, subliniind faptul că viitorul lor depinde și de mediul în care îi creștem: de apa pe care o beau, de aerul pe care îl respiră și de felul în care sunt protejate resursele de care depinde viața noastră.
A avea grijă de mediu înseamnă, în cele din urmă, responsabilitatea față de sănătatea copiilor de astăzi și a adulților de mâine.
Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro.
