„Sperăm ca din loturile de testare să recoltăm, în medie, cca. 6 tone/ha”, apreciază Gelu Barna chiar dacă „alţii spun că vor fi doar 4 sau 5 tone/ha… o să recoltăm cât de curând și vom face publice toate datele, vedem cine a avut dreptate”, a declarat fermierul, la „Ziua Porumbului”, eveniment organizat la Drăgoieşti, jud. Timiş.
Fermierul lucrează din 2018 terenuri în comuna Racovița (județul Timiș) şi din 2020 face loturi de testare pentru hibrizi de porumb. „Când am venit aici în 2012, prima dată, era doar porumb stânga-dreapta, nu era grâu, nu era rapiță, numai porumb. Este o zonă foarte bună de porumb dar, din păcate, condiţiile s-au schimbat şi anul trecut a fost un an mai prost”, a spus Gelu Barna, în deschiderea evenimentului.
Gelu Barna face loturi experimentale şi testează hibrizi de porumb din 2020, iar anul acesta a considerat că acest efort merită împărtăşit, într-un cadru oficial, cu fermierii din zonă.În platforma de la Drăgoieşti au fost testaţi 90 de hibrizi de porumb de la 9 firme producătoare.
„Având în fiecare an loturi de porumb, anul acesta am decis să facem și o prezentare cu public şi, chiar dacă condițiile au fost dificile şi am au fost precipitaţii de doar 120 de litri de apă/mp de la semănat şi până astăzi, porumbul arată totuși binișor”, apreciază Gelu Barna.
Chiar dacă condiţiile din vestul ţării nu sunt favorabile şi nici evenimentul nu a beneficiat de o promovare consistentă, ce prezenţi au avut posibilitatea să observe şi să compare evoluţia hibrizilor de porumb în condiţii de câmp. „Sperăm să se schimbe un pic climatul și anul viitor să fie mai bine pentru toți fermierii şi mai ales pentru cei din vestul țării care sunt cei mai afectați în acest an”, a spus Gelu Barna, exprimându-şi în acelaşi timp dorinţa de continua să organizeze şi anul viitor „Ziua Porumbului”.
Modificările climatice din ultimii ani l-au obligat pe Gelu Barna să-şi schimbe tehnologia de abordare a lucrărilor agrotechnice, dar şi planul de culturi. O parte din flota de maşini agricole şi echipamente utilizate de fermier au fost prezente în platforma demonstrativă de la Drăgoieşti.
Fermierul administrează cca. 5400 ha şi va continua să îşi extindă exploataţia până la aproape 6000 de hectate în această toamnă.
3000 ha cu rapiţă, cea mai profitabilă cultură
În primele zile ale lunii septembrie Gelu Barna a semănat peste 500 de hectare cu rapiţă şi intenţionează să ajungă la un total de cca. 3000 de hectare. „Rapița este cea mai profitabilă dintre toate culturile noastre și dorim să semnăm mai mult de 50% din suprafața administrată cu rapiță”, ne-a declarat fermierul.
Chiar dacă seceta persistă, terenul este foarte uscat şi nu au mai căzut precipitaţii în ultimele săptămâni, fermierul este optimist şi aşteaptă ploile. „Sperăm totuși că în luna septembrie va ploua și chiar dacă rapiţa va răsări un pic mai tardiv va fi bine. Anul trecut a fost la fel, rapiţa a răsărit mai târziu, în trepte și totuși au fost niște producții frumoase la rapiță”.
Orzoaica de bere câştigă teren
Orzoaica pentru malţ câştigă teren în ferma lui Gelu Barna, în defavoarea orzului furajer. „A fost mai bine plătită orzoaica de bere, avem contract cu cei de la Soufflet Malt şi o să scoatem orzul furajer din cultură”, spune fermierul. În plus, „tehnologia este un puţin mai simplă, la fel şi necesarul de îngrășăminte, deoarece un plus de îngrăşăminte creşte conţinutul de proteină şi orzoaica nu mai poate fi valorificată pentru bere”, a explicat Gelu Barna.
„Prețul pentru orzoaica de bere este mai bun decât pentru orzul furajer. Sezonul trecut am cultivat 330 ha de orzoaică de bere, cca. 260 ha cu orzoaică de toamnă şi 80 ha în primăvară, producțiile au fost între 7400 și 7800 kg/ha, prețul a fost bun și anul acesta cresc suprafață la 1000 de hectare de orzoaică”, a declarat Gelu Barna.
Tot în toamnă, fermierul va semăna peste 1000 de hectare cu grâu, astfel că pentru culturile de primăvară vor mai fi disponibile doar câteva sute de hectare.
Floarea-soarelui iasă din joc
Deoarece terenurile adiministrate de Gelu Barna nu sunt favorabile pentru floarea-soarelui, această cultură va dispărea din asolamentul fermei. „Vecinii noștri au recoltat cca. 2200-2300 kg/ha la floarea-soarelui, ceea ce înseamnă că, la un preţ de 2,5 lei/kg, se ajunge la 5000 lei/ha, nici nu se compară cu rapiţa unde, dacă faci peste 3 t/ha şi la un preţ de 2,2 lei/kg câştigi mult mai bine”, a spus fermierul.
Gelu Barna: grâul nu (mai) este profitabil la 7 t/ha
De asemenea, în ultimii ani grâul nu a mai fost profitabil la o producţie de 7 t/ha. „Arenzile sunt tot mai mari în anumite zone și atunci fermierii trebuie să fie un pic mai cumpătaţi cu cheltuielile şi arenzile, la grâu chiar şi la 7 tone/ha nu ești profitabil”, afirmă Gelu Barna.
De exemplu „în vară, la recoltat preţul pentru grâu a fost de doar 0,8 lei/kg, iar la grâu ai investiţii destul de mari de făcut în tratamente şi îngrăşăminte ca să ajungi la o producţie bună, cu o recoltă de 7 t/ha ieşi la zero, nu prea rămâi cu bani”, este concluzia fermierului.
