Fermierii români reclamă că ajung să afle de la televizor despre decizii politice și economice care le afectează direct exploatațiile. Într-o scrisoare publică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere transparență, consultare reală și un mecanism permanent de dialog cu autoritățile.
Nemulțumirile depășesc însă cu mult dosarul despăgubirilor pentru secetă și ajung până la Bruxelles, la viitorul Politicii Agricole Comune, tranzitul cerealelor ucrainene, Mercosur și modul în care România își apără interesele agricole în Europa.
După controversa privind despăgubirile pentru fermierii afectați de secetă, organizațiile agricole ridică o problemă mult mai amplă: modul în care sunt luate deciziile care afectează agricultura și lipsa consultării celor care vor suporta, în final, consecințele acestora.
Mesajul transmis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare este unul extrem de direct: „Agricultorii nu pot afla de la televizor ce s-a decis în privința lor.”
Fermierii susțin că aceasta a devenit o practică tot mai frecventă în ultimele luni. Decizii importante sunt discutate și stabilite fără consultarea reală a organizațiilor reprezentative, iar agricultorii află ulterior despre măsurile care le pot afecta direct activitatea.
Pentru reprezentanții agriculturii, problema nu este doar lipsa unei întâlniri sau a unei informări oficiale.
Este vorba despre lipsa dialogului înainte ca deciziile să fie luate.
„ECONOMIA REALĂ PLĂTEȘTE NOTA DECIZIILOR POLITICE”
Organizațiile agricole spun că au luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, consideră fermierii, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate într-un cerc restrâns și comunicate ulterior mediului economic drept fapt împlinit.
„Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice”, transmit reprezentanții sectorului agricol.
Pentru un fermier, o decizie politică nu rămâne o simplă declarație sau o dispută între partide. Ea poate însemna bani mai puțini pentru exploatație, noi cheltuieli, condiționalități suplimentare, probleme în valorificarea producției sau schimbarea regulilor după ce agricultorul și-a făcut deja planurile pentru noul an agricol.
Fermierii spun că activitatea lor presupune investiții și decizii luate cu mult timp înainte. Se contractează inputuri, se negociază scadențe, se fac investiții și se înființează culturi.
În aceste condiții, predictibilitatea devine esențială.
„FERMIERII AFLĂ DE LA TELEVIZOR CE S-A DECIS PENTRU EI”
Alianța pentru Agricultură și Cooperare subliniază că organizațiile membre sunt apolitice și că poziția lor a fost, potrivit scrisorii publice, una instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a celor cu care au lucrat.
Reprezentanții fermierilor spun că au colaborat, pe rând, cu responsabili guvernamentali din diferite administrații.
Tocmai din această poziție instituțională reclamă acum o practică pe care o consideră tot mai frecventă: fermierii află de la televizor despre decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații și fără dialog real.
Această nemulțumire este cu atât mai importantă cu cât organizațiile agricole spun că problema nu se oprește la dosarul secetei. Dimpotrivă.
Dosarul despăgubirilor este doar unul dintre exemplele unei probleme mai mari: agricultura spune că este informată după ce deciziile sunt deja luate.
COSTA LA BUCUREȘTI PENTRU COMPROMISUL EUROPEAN. FERMIERII SPUN CĂ NU SUNT NICI MĂCAR CONSULTAȚI!
Una dintre cele mai importante teme ridicate în scrisoarea publică este viitorul Cadrului Financiar Multianual și al Politicii Agricole Comune.
Fermierii atrag atenția asupra vizitei la București a președintelui Consiliului European, António Costa, în contextul susținerii unui compromis privind viitorul buget european și al Politicii Agricole Comune.
Iar aici organizațiile agricole ridică o problemă majoră. În timp ce se discută un compromis cu potențial impact asupra viitorului agriculturii europene, organizațiile reprezentative ale fermierilor spun că nu sunt nici măcar anunțate, cu atât mai puțin consultate.
În opinia fermierilor, un asemenea compromis poate avea consecințe serioase pentru agricultură.
Ei avertizează asupra riscului ca viitoarele decizii să însemne:
- reducerea bugetului agricol;
- noi cheltuieli pentru fermieri;
- noi reforme;
- noi jaloane și obligații pentru sectorul agricol.
Pentru agricultori, miza este uriașă.
Viitorul PAC nu este un simplu dosar european discutat la Bruxelles. De regulile și resursele financiare stabilite pentru agricultură depinde activitatea a mii de exploatații.
De aceea, fermierii reclamă faptul că discuțiile politice pot avansa fără ca organizațiile care reprezintă sectorul să fie implicate.
Aceasta este, în esență, una dintre cele mai dure acuzații din scrisoare: se discută viitorul agriculturii, dar fermierii riscă să fie lăsați în afara discuțiilor.
CINE APĂRĂ INTERESELE FERMIERILOR ROMÂNI?
Întrebarea vine în contextul mai multor dosare europene și comerciale considerate extrem de sensibile pentru agricultura românească.
Unul dintre acestea este tranzitul cerealelor ucrainene.
Organizațiile agricole susțin că România a sprijinit public tranzitul cerealelor fără să se asigure că există mecanisme reale de control suficiente pentru protejarea intereselor fermierilor români.
O altă preocupare este legată de acordurile comerciale internaționale.
Fermierii avertizează asupra perspectivei ca agricultura să devină o „monedă de schimb” în negocieri comerciale precum Mercosur.
Mesajul lor către autoritățile române este clar: atunci când România participă la discuții europene și internaționale care pot afecta agricultura, interesele fermierilor trebuie apărate și reprezentate în mod real.
NEMULȚUMIRILE DEPĂȘESC DOSARUL SECETEI
Problema despăgubirilor pentru secetă a fost, practic, punctul de plecare al acestei scrisori publice.
Organizațiile agricole contestă modul în care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 de lei pe hectar, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevedea un cuantum maxim de 523 de lei pe hectar, echivalentul a maximum 100 de euro/ha.
Fermierii susțin că există o contradicție între textul proiectului și comunicarea publică privind cuantumul sprijinului.
De la 100 EURO/ha la doar 100 LEI/ha! Revolta fermierilor: UNDE SUNT BANII PROMIȘI PENTRU SECETĂ?!
Mai mult, potrivit calculelor prezentate în scrisoare, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane de euro, raportată la suprafața calamitată menționată în document, ar însemna aproximativ 140 de lei/ha, chiar fără contribuție națională.
Această situație i-a determinat pe fermieri să ceară explicații privind calculul complet, suprafața eligibilă, contribuția națională și destinația fondurilor.
CE CER CONCRET FERMIERII?
Alianța pentru Agricultură și Cooperare formulează șase solicitări către Președinție, Guvern și ministerele implicate.
Prima se referă la prezentarea transparentă a calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha.
Fermierii cer să fie explicate: suprafața eligibilă; alocarea europeană; contribuția națională efectivă și criteriile de împărțire a fondurilor.
A doua solicitare vizează clarificarea bugetului total al schemei și destinația integrală a fondurilor.
A treia este una dintre cele mai ferme: renunțarea la plafonul de maximum 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin considerat corect și proporțional cu pierderile și bugetul disponibil.
Organizațiile agricole cer, de asemenea, adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar pentru efectuarea plăților până la termenul-limită de 31 decembrie 2026.
CONSULTARE ÎNAINTE DE DECIZIE, NU DUPĂ!
Fermierii cer consultarea reală a organizațiilor reprezentative înainte de adoptarea deciziilor privind: Politica Agricolă Comună; Cadrul Financiar Multianual; tranzitul cerealelor; acordurile comerciale; orice alte măsuri care afectează agricultura.
Mai mult, ei solicită instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.
Fermierii nu mai vor ca dialogul cu autoritățile să apară doar atunci când izbucnește o criză.
Ei cer un mecanism permanent prin care agricultura să poată participa la discuțiile care îi stabilesc viitorul.
„NU CEREM PRIVILEGII!”
Mesajul final al organizațiilor agricole este că fermierii nu cer privilegii și nici nu solicită ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia.
Ei cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală. Fermierii spun că punctele lor de vedere trebuie luate în considerare înainte ca autoritățile să adopte măsuri cu impact major asupra agriculturii.
Nu ignorate. Nu comunicate ulterior. Nu prezentate ca fapt împlinit.