În primăvară, Cosmin Micu a înfiinţat 7 variante experimentale, de câte 2,2 ha fiecare: șase cu densităţi de 20, 30, 40, 50, 60 și 70 mii de boabe/ha în sistem clasic, cu distanţa de 70 cm între rânduri, precum şi un lot cu o densitate de 40 de mii de boabe per hectar, dar cu 140 cm distanţă între rânduri. La această ultimă variantă semănătoarea a fost reglată pentru o densitate de 80 de mii de boabe/ha, dar au fost blocate (alternativ) jumătate dintre secţiile de semănat astfel încât distanţa dintre rânduri să fie de 140 cm şi cu un total de 40 de mii de boabe/ha.
Exceptând densitatea, în toate variantele a aplicat aceeaşi tehnologie: tratamente pentru protecţia plantelor, fertilizare şi o praşilă mecanică. „Mi-am propus să fac această experiență pe o perioadă de cel puțin 5 ani şi să urmăresc corelaţia dintre densitate și rezultatul producției la porumb„, ne-a declarat fermierul.
„Am realizat această platformă de testare a densităţii la cultura porumbului pentru a găsi soluţii la variaţiile climatice, mai ales că avem tot mai mulţi ani în care plouă foarte puţin. Sper ca la finalul celor 5 ani de cercetare să trag o concluzie foarte clară”, a explicat Cosmin Micu.
Variaţii climatice sau schimbări climatice?
În perioada septembrie 2025 – martie 2026, la Mănăştur (jud. Arad), au căzut cca. 300 litri de precipitaţii/mp. A urmat o perioadă de secetă, fără precipitaţii în luna aprilie, după care a mai plouat 40 l/mp în luna mai, 128 l/mp în iunie şi 38 l/mp în iulie. „Chiar dacă a plouat foarte puţin în iulie, porumbul neirigat arată încă bine faţă de anii trecuţi”, a remarcat fermierul.
Folosind un termen bursier, Cosmin Micu spune că „anii sunt destul de volatili în ceea ce priveşte condiţiile agrometeorologice”.
În acelaşi timp, fermierul apreciază că „termenul de variaţii climatice este mai potrivit decât cel de schimbări climatice. Dacă zici schimbare climatică te gândești că s-a schimbat ceva. Adică într-o zonă în care nu ploua, acum plouă. Sau invers, într-o zonă în care nu ploua mult, acum plouă foarte mult. Ori noi avem doar variaţii climatice, adică ani în care plouă foarte puţin şi ani relativ normali”.
Diferenţele între densităţi au fost vizibile în lan
Cu toate că a existat un deficit de precipiaţii de-a lungul perioadei de vegetaţie, polenizarea s-a făcut cu succes şi porumbul a legat. La finalul lunii iulie, în teren s-a constatat o mare variabilitate între variantele experimentale, atât în ceea ce priveşte talia plantelor şi mărimea ştiuletelui, cât şi a condiţiei acestora, respectiv a dezvoltării foliajului şi a numărului de frunze uscate.
Loturile cu cea mai mare densitate – 70 şi 60 mii de boabe/hectar – prezentau mai mult de jumătate dintre frunze uscate, iar dimensiunea ştiuleţilor şi a boabelor indică o producţie potenţială de doar 50-100 de grame/ştiulete. „Porumbul are frunzele uscate până la ştiulete, iar restul sunt răsucite. Ştiuleţii sunt foarte mici, şiştavi, o mare parte din boabe nu vor ajunge la maturitate, iar MMB-ul va fi mic. Cel mai probabil aceste loturi vor închide cu cea mai mică producţie din cele 7 variante”, apreciază fermierul.
Variantele cu densităţi de 40 şi 50 de mii de boabe/ha prezintă un început de ofilire/uscare a primelor frunze bazale, dar plantele au ştiuleţii normal dezvoltaţi şi cu boabe pline. „La densităţile de 50 şi 40 mii boabe/ha, ştiuleţii sunt normal dezvoltaţi şi cu boabe până în vârful ştiuletelui. Se observă că plantele au beneficiat de un spaţiu de hrănire (inclusiv umiditate) mai mare spre deosebire de variantele cu densităţi ridicate. Sunt şanse mari ca la aceste densităţi să obţin cea mai mare producţie”, consideră Cosmin Micu.
Loturile cu densități mici, de 20.000 și 30.000 boabe/ha, au plantele cele mai viguroase, cu toate frunzele verzi şi cu câte doi ştiuleţi viguroşi pe aproape fiecare plantă. Fermierul a observat că la densităţi mici „a crescut şi gradul de îmburuienare, dar ştiuleţii mari promit o producţie de cca. 250 g/ştiulete”.
Chiar în condiţiile în care aproape fiecare plantă are câte doi ştiuleţi, la această densitate mică va fi dificil de realizat o producţie comparabilă cu loturile care au o densitate de 40-50 mii boabe/ha şi cel mai probabil se va ajunge la doar cca. 5-6 tone/ha. „Vechea zicală populară «Rarul umple carul» s-ar putea aplica şi în cazul porumbului”, spune fermierul, „dar nu cred că se poate ajunge la o producţie de 10 tone/ha, chiar în condiţii favorabile, cu o densitate de 20-30 mii boabe/ha„, spune Cosmin Micu.
În mod surprinzător, la varianta cu 40.000 boabe/ha semănate la 1,4 m distanţă între rânduri, plantele au frunzele verzi până la bază, chiar dacă distanţa dintre plante pe rând este mai mare decât în cazul variantei cu densitatea de 70 mii boabe/ha. De asemenea, ştiuleţii sunt viguroşi şi normal dezvoltaţi. „O să fie interesant de urmărit această densitate şi distanţă dintre rânduri”, consideră Cosmin Micu, care a mai observat că plantele sunt în întregime verzi, în ciuda distanţei mici dintre ele pe rând.
Pronostic de producţie şi concluzii parţiale
În condiţiile specifice acestui an şi după evaluarea în teren de la finalul lunii iulie, atunci când porumbul se afla în faza lapte-ceară, Cosmin Micu apreciază că cele mai bune producţii ar putea fi obţinute la variantele cu densităţi de 30.000, 40.000 și 50.000 boabe/ha, iar cele mai slabe recolte vor fi la loturile cu 60.000 și 70.000 de boabe semănate/ha. „Proba cântarului la recoltat ne va spune cu precizie care este topul rezultatelor de producţie. Oricum, densitatea diferită la semănat aduce şi cheltuieli diferite cu înfiinţarea culturii, pentru că trebuie luat în calcul costul cu seminţele”, a menţionat fermierul.
Cu siguranţă, masa a o mie de boabe (MMB) va fi mult mai mare în cazul variantelor cu densităţi mici, spre deosebire de loturile cu densităţi ridicate.
Cosmin Micu: ”ne dorim boabe, nu masă vegetală”
Chiar dacă într-un an favorabil, cu precipitații, 60 mii plante/ha nu este o densitate mare, în condiţiile de anul acesta plantele sunt aproape uscate şi cu ştiuleţi foarte mici. „În cazul variantelor cu densitate mare, de peste 60-70 mii boabe/ha, rezerva limitată de apă se împarte la un număr mare de plante şi nu ai cum să faci producţie. Plantele abia au apa necesară pentru creştere, iar noi ne dorim boabe, nu masă vegetală”, a concluzionat Cosmin Micu.
Rezultate de producţie şi clasament final: „rarul umple carul”, în acest an…
Startul campaniei de recoltat a fost dat mult mai devreme anul acesta, iar odată cu proba cântarului avem şi rezultatele de producţie pentru experimentul cu cele 7 variante de densitate realizat de Cosmin Micu: în condiţiile climatice de anul acesta şi specifice fermei.
Cea mai mare producţie a fost obţinută la o densitate de 30 de mii boabe/ha şi distanţa între rânduri de 70cm, urmată de lotul cu 40 de mii seminţe/ha şi 50 de mii de seminţe/ha.
Producţia obţinută la varianta cu distanţa de 1,4 m între rânduri şi 40 mii boabe semănate/ha producţia realizată a fost de 4497 kg/ha.
Clasamentul final se prezintă astfel:
- densitate: 30 mii boabe/ha, cu distanţa de 70 cm între rânduri = 5484 kg/ha (100%)
- densitate 40 mii boabe/ha, cu distanţa de 70 cm între rânduri = 5030 kg/ha (-8,28%)
- densitate 50 mii boabe/ha, cu distanţa de 70 cm între rânduri = 4876 kg/ha (-11,09%)
- densitate 60 mii boabe/ha, cu distanţa de 70 cm între rânduri = 4666 kg/ha (-14,92%)
- densitate 70 mii boabe/ha, cu distanţa de 70 cm între rânduri = 4616 kg/ha (-15,83%)
- densitate 40 mii boabe/ha, cu distanţa de 1,4 m între rânduri = 4497 kg/ha (-18,00%)
- densitate 20 mii boabe/ha, cu distanţa de 70 cm între rânduri = 4303 kg/ha (-21,54%)