De-a lungul anilor, Antoniu Avrămuţ a mai avut probleme cu animalele sălbatice, dar niciodată nu a suferit pagube ca şi anul acesta. „La floarea-soarelui, pagubele cauzate de animalele sălbatice sunt de 40 până la 70%, în funcţie de parcelă, dar porumbul a fost distrus în proporţie de peste 90% pe 11 hectare”, ne-a declarat fermierul.
„De unde vom avea bani să începem un nou an, o nouă campanie? Motorina a ajuns la 11 lei/litru; de unde bani pentru combustibil, îngrăşăminte şi seminţe? Cum vom plăti creditele, leasingurile și investițiile?” – acestea sunt întrebările retorice la care fermierii trebuie să răspundă în această toamnă, consideră Antoniu Avrămuţ.
Seceta extremă şi animalele sălbatice ne-au „calamitat”
În ultimele patru luni a fost o secetă extremă în vestul ţării. „Crăpăturile depăşesc 60-70 de centimetri în adâncime și pământul este uscat. Nu a mai plouat serios din luna aprilie; în luna mai am avut câteva precipitaţii, după care în luna iunie au fost 8-10 litri/mp, în rest doar ploi foarte slabe, nesemnificative pentru agricultură”, a menţionat fermierul, adăugând că „animalele sălbatice ne mănâncă şi ceea ce mai este pe câmp”.
„Nu putem semăna rapiță. Din păcate, dacă nu vin ploi, nu vom putea semăna rapița, nu putem să pregătim terenul”, constată cu regret Antoniu Avrămuţ.
Anul acesta, producțiile la grâu şi rapiță nu au fost cele scontate, fiind mai mici decât media ultimilor ani, dar o şi mai mare tragedie a fost la floarea-soarelui şi porumb, pentru fermierii din vestul ţării. În aceste condiţii, în opinia fermierului, „nu se întrevede luminița de la capătul tunelului, iar statul ar trebui să vadă că totuși agricultura moare cu totul şi omoară fermierul român”.
Animalele fac pagube încă din primăvară
Necazurile au început încă din primăvară pentru tânărul fermier, după ce mistreţii au scos porumbul abia semănat de pe 5 hectare. „Efectiv au adunat boabele şi seminţele din pământ, pe fiecare rând, l-au scos complet. Am semănat din nou şi iar l-au mâncat. După ce am semănat a treia oară, porumbul a fost mâncat după răsărire de către căprioare şi iepuri”, a spus Antoniu Avrămuţ. Cu toate că a făcut sesizări „non-stop” la asociaţia care administrează fondul de vânătoare din zonă, răspunsul acestora a fost: „nu avem ce să facem, nu avem voie să împușcăm, nu avem autorizație de extracție, nu avem timp”, şi nu s-a făcut absolut nimic.
Antoniu Avrămuţ: Cerbii s-au mutat în parcelele de floarea-soarelui şi porumb
Seceta din vară a determinat căprioarele, dar mai ales ciutele şi cerbii, „să atace” lanurile de floarea-soarelui şi porumb. „Efectiv au început să mănânce, la rând, calatidiile de floarea-soarelui, încă de la apariţia acestora”, ne-a spus fermierul. La fel ca şi în primăvară, Antoniu Avrămuţ a sunat administratorii asociaţiei de vânătoare şi a reclamat faptul că animalele sălbatice „distrug lanurile de floarea-soarelui şi porumb”. Din nou, aceleaşi răspunsuri şi nicio acţiune concretă.
După numeroase reclamaţii făcute în zadar la Asociația de vânătoare, fermierul a depus o sesizare şi o plângere la primărie, împreună cu încă un fermier păgubit. Urmând reglementările oficiale, primăria Tulca a format o comisie de constatare a pagubelor şi evaluare a pierderilor în care au fost incluşi: un reprezentant de la Direcția Agricolă, unul de la Asociaţia de Vânătoare, unul de la Garda Forestieră, doi reprezentanți ai primăriei şi cei doi fermieri reclamanţi.
Floarea-soarelui fără calatidiu nu mai produce…
„Ne-am dus în câmp cu toții, iar răspunsul reprezentantul Gărzii Forestiere a fost că floarea-soarelui îşi revine chiar dacă are calatidiul mâncat; nu contează, o să formeze alte calatidii”, ne-a spus cu indignare Antoniu Avrămuţ.
Fermierul a încercat în zadar să explice inginerului silvic, reprezentant al Gărzii Forestiere, că floarea-soarelui cu calatidiul distrus este compromisă şi, prin urmare, plantele şi cultura sunt calamitate 100%. „Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la porumb: plantele mâncate pe jumătate, inclusiv ştiuleţii, nu mai au cum şi ce să producă. Poate şi din cauza faptului că plantele nu au avut o talie foarte mare, ciutele au mâncat efectiv vârfurile şi frunzele verzi ale porumbului”, a explicat Antoniu Avrămuţ.
Pagube de până la 99%
După verificările din teren, s-a stabilit că pagubele sunt de 40-70% în parcelele de floarea-soarelui şi de peste 90% la porumb. „Au fost afectate peste 50 de hectare cu floarea-soarelui şi o parcelă de 6 ha cu porumb care a fost afectată în proporţie de 99%; practic, nu mai ai ce să recoltezi, nu mai merită să consumi motorina”, a fost una dintre constatările fermierului.
După semnarea documentelor de constatare, reprezentantul Gărzii Forestiere a reclamat faptul că sesizarea nu a fost făcută după modelul cerut de către ei şi că sesizările nu au fost făcute imediat după ce pagubele au fost găsite în teren. „Nu aveam de unde să ştim că se acceptă doar un anumit şablon pentru sesizare; pagubele au fost reclamate de nenumărate ori, iar ciutele şi cerbii au mâncat zilnic în parcele timp de câteva săptămâni”, a spus cu amărăciune fermierul. Au urmat apoi o altă serie de pretexte pentru a refuza acordarea despăgubirilor, inclusiv faptul că fermierii nu şi-au îngrădit terenul pentru a proteja culturile de animalele sălbatice.
„Cum aş putea să îngrădesc 650 de hectare cu gard, mai ales că sunt câteva zeci de parcele?”, se întreabă Antoniu Avrămuţ.
Mai mult, fermierii au fost acuzaţi că am pus floarea-soarelui lângă parcelele de rapiţă care au fost „păscute” în timpul iernii de către ciute… „ceea ce este culmea nesimţirii: să fim practic tot noi găsiţi vinovaţi pentru că animalele sălbatice ne distrug culturile, în condiţiile în care noi trebuie să facem rotaţia culturilor şi, mai ales, suntem proprietari sau arendaşi ai terenului agricol”, a spus cu indignare fermierul.
Trebuie menţionat că cele mai afectate parcele au fost cele situate în apropierea pădurii din Căuşad (com. Tulca, jud. Bihor), acolo unde trăiesc efective mari de cerbi carpatini şi lopătari. Fermierul a constatat că, mai ales în timpul iernii, pe terenul din apropierea pădurii se deplasează turme cu zeci şi chiar sute de cerbi care pasc şi calcă culturile. De asemenea, Antoniu Avrămuţ a observat că atitudinea reprezentantului Gărzii Forestiere a fost cu mult mai agresivă decât a reprezentantului domeniului de vânătoare.
„În final, tot noi am fost acuzaţi că nu ne-am protejat culturile şi ne-a fost refuzată acordarea unor despăgubiri pentru pagubele făcute de animalele sălbatice”, a spus Antoniu Avrămuţ, chiar dacă în apropiere, pe raza comunei Cefa, tot în judeţul Bihor, fermierilor afectaţi le-au fost acordate despăgubiri.
„Fermierii sunt cei păgubiţi şi suferă, iar cei responsabili de administrarea faunei sălbatice trăiesc bine-mersi; este bătaie de joc!”, spune revoltat Antoniu Avrămuţ.