Creșterea suprafețelor cultivate cu rapiță de toamnă în țara noastră a venit „la pachet” cu creșterea populației puricilor cruciferelor! Dăunătorul poate înjumătăți producția de rapiță încă de la răsărire!
Anul trecut, în majoritatea regiunilor țării, toamna a fost favorabilă rapiței, iar fermierii au profitat de ocazie ca să o cultive. Anul acesta, mulți fermieri din regiunile afectate de secetă vor paria tot pe rapiță. Deși, și aceasta are un punct slab: dacă nu plouă în septembrie, semințele pot să stea „ca în sac” sau răsărirea să fie neuniformă. Totuși, mulți își vor asuma riscul.
Dar totul vine cu un preț…
Iar acesta este creșterea rezervei biologice a principalilor dăunători ai acestei culturi. Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) este una dintre principalele amenințări pentru plantele de rapiță aflate în primele faze de vegetație.
- Adulții atacă plantele aflate între faza de răsărire (BBCH 10) și cea de trei frunze (BBCH 13), pagubele putând depăși 50%, în unele cazuri 90%, situație în care culturile sunt compromise.
- Ulterior, larvele minează frunzele și pețiolul, pagubele fiind ridicate, prin scăderea vigorii plantelor și a rezistenței rapiței la iernat (asta dacă vorbim de o iarnă clasică, cu geruri).
Atacul larvelor poate avea loc toamna târziu, dar și în primăvară!
Apariția insectelor în plantații
Adulții puricilor cruciferelor apar cu începere din luna mai. Aceștia se hrănesc până în luna iulie când intră într-o diapauză de estivație, ca urmare a creșterii temperaturilor.
În a doua parte a lui august, teoretic odată cu domolirea căldurii, puricii se trezesc la viață și încep să se hrănească cu crucifere spontane, cultivate (rapiță semănată de unii fermieri în august) sau samulastră.
De regulă, puricii se pot găsi și pe porumb, atât la sfârșitul lui mai – luna iunie, cât și când ies din diapauza de estivație, în august. Anul acesta, după jumătatea lunii august, în sud-estul țării, am văzut mulți purici ai cruciferelor pe porumbul pe care îl monitorizam pentru dăunătorii specifici. Când răsar plantele de rapiță, puricii migrează pe acestea. Ei se deplasează chiar și 3-4 km!
Monitorizarea câmpului pentru stabilirea PED-ului
Cum ținem puricii cruciferelor departe de plantele de rapiță? Tratamentul semințelor are cea mai ridicată eficacitate. Nu se mai pot folosi insecticide din clasa neonicotinoidelor, dar există două substanțe active mai noi, omologate pentru tratamentul semințelor. În cazul în care acesta nu s-a efectuat, există omologate câteva substanțe active pentru tratamente în vegetație.
Se recomandă monitorizarea rapiței și efectuarea sondajelor pe diagonala solei. Se aleg 10 sau mai multe puncte de determinare, în funcție de suprafața solei. Dacă la 10 plante de rapiță, trei prezintă simptome de atac, atunci se recomandă efectuarea unui tratament de combatere a puricilor.
Un alt PED (prag economic de dăunare) este de 5 purici/plantă, cu mențiunea că este o provocare să numeri puricii când plantele sunt așa de mici.
Strategii pentru prevenire
Până la combaterea chimică, fermierii ar trebui să ia toate măsurile preventive pentru a ține populația puricilor sub control.
Una dintre cele mai importante măsuri este rotația ca la carte, în care rapița ar trebui să revină pe același teren după 4 ani! Este importantă și amplasarea rapiței în următorul an, știut fiind faptul că puricii cruciferelor pot migra 3-4 km.
Din păcate, în prezent se practică o rotație simplă cereale-rapiță, în care aceasta din urmă revine pe același teren după 2 ani! În acest caz, puricii au o masă bogată pentru care trebuie doar „să treacă strada”.
Combaterea samulastrei după recoltare, deoarece aceasta poate reprezenta un „incubator” de dăunători. Și buruienile din aceeași familie cu rapița trebuie combătute, din același motiv.
Pregătirea patului germinativ trebuie să fie făcută conform recomandărilor tehnologiei acestei culturi, pentru a se asigura toate condițiile unei răsăriri cât mai uniforme a plantelor, asta dacă avem și apă în sol.
În teorie, semănatul foarte devreme al rapiței, la mijlocul lui august, cum au început să procedeze mulți fermieri, ar ajuta plantele în primele faze de vegetație să scape de atacul puricilor cruciferelor, care apar după jumătatea acestei luni. Practic, pe 14 august am văzut deja puricii activi, așa că această recomandare este discutabilă în actualele condiții climatice.
Puricii au dezvoltat rezistență la piretroizii de sinteză
Vara aceasta am participat la Congresul European de Entomologie din Tours, Franța. Din prezentările în cadrul acestei manifestări științifice am aflat că în țările din vestul Europei, cum ar fi Franța, Belgia, Germania sau Anglia, dar și în unele țări din Europa Centrală cum ar fi Polonia, puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) sunt principalii dăunători ai acestei culturi.
În lipsa tratamentului semințelor cu insecticide sistemice, fermierii din vestul Europei au început să folosească tot mai mult tratamentele în vegetație cu piretroizi de sinteză pentru combatere. Drept consecință, în aceste țări s-au înmulțit fenomenele de rezistență a puricilor la piretroizii de sinteză.
România face excepție
În teorie, la insectele care au o singură generație pe an, cum este cazul puricilor cruciferelor, probabilitatea de a apărea fenomenele de rezistență la insecticide este mult mai redusă comparativ cu insectele care au mai multe generații pe an, cum sunt afidele.
Dar tot aplicând insecticide din clasa piretroizilor de sinteză mai mult de 50 de ani, se face selecția insectelor rezistente. În Europa de Vest, rezistența puricilor cruciferelor la insecticidele aplicate în vegetație a devenit o problemă foarte serioasă, drept pentru care fondurile alocate cercetării acestor probleme sunt consistente.
Deocamdată, la noi în țară nu sunt confirmate cazuri de rezistență.
IMPORTANȚA TRATAMENTELOR DIN TOAMNĂ
În principiu, fermierii trebuie să aplice în complex toate măsurile prevenitve (rotație, combatere samulastră, pregătire foarte bună a terenului), precum și măsurile de combatere chimică.
Se recomandă tratamentul semințelor și acolo unde este cazul efectuarea tratamentelor în vegetație. Dacă adulții puricilor sunt combătuți în toamnă, probabilitatea să avem larve în plante este mult mai mică. Odată ce pătrund larvele în plantă, este aproape imposibil să le combatem.
Ce bine ar fi dacă s-ar putea face o rotație ca la carte și rapița să revină după 4 ani pe același teren!
