Medic veterinar de profesie, Florin Ţubrea este şi un fermier cu experienţă în creșterea animalelor. În ferma sa din Boldur, judeţul Timiş, acesta şi-a construit un ecosistem practic şi versatil, care a făcut posibilă trecerea cu uşurinţă de la creşterea vacilor la oi de carne, iar, în ultimul an, la schimbarea profilului şi adaptarea fermei pentru oi de lapte.
Florin Ţubrea: la oile de carne eşti dependent de export
În primăvara anului trecut, Florin Ţubrea a vândut aproape tot efectivul de oi de carne şi a păstrat doar oile din rasa Albă de Masiv Central, deoarece această rasă are potenţialul de a fi folosită pentru producţia de lapte şi are câteva caracteristici fenotipice asemănătoare cu Lacaune. „Am cumpărat vreo 20 de mieluțe de Lacaune şi acum am doar berbeci Lacaune pentru montă. Păstrez şi mieluţele hibride de la mame Albă de Masiv Central şi în câteva generaţii le voi transforma în oi de lapte”, și-a planificat fermierul, pentru a nu mai depinde de piața cărnii de oaie pentru export.
Florin Ţubrea a vândut toţi mieii din iarnă în perioada Paştilor. „Anul ăsta a fost mulţumitor, preţul a fost de cca. 25 lei/kg viu şi am vândut toţi berbecuţii local”, dar „la lapte mielul devine secundar, business-ul principal e laptele, iar în România este căutată brânza de oaie”, a constatat crescătorul.
„Am trecut de la rase de carne la oi de lapte pentru a ieşi mai bine financiar. La mielul de carne ești ultra-dependent de export, mai ales dacă ai un efectiv foarte mare sau trebuie să ai fătările grupate pentru a face vânzări doar de Paşti. Pe când la oile de lapte pot să am lapte/brânză şi miei de vânzare tot anul”, a explicat Florin Ţubrea.
Fătări de toamnă, lactaţie mai lungă
Fermierul vinde brânză proaspătă, „făcută azi, vândută mâine”. A încercat să facă şi brânză maturată, dar cererea a fost mare pentru brânza proaspătă şi deocamdată nu are o cantitate suficient de mare de lapte pentru a acoperi cererea. „Am renunțat să mai fac brânză maturată. Probabil când voi ajunge la o cantitate mai mare de lapte muls o să reușesc să fac și brânzeturi maturate”, a explicat timișeanul.
Acum are un efectiv total de peste 100 de capete, din care 22 de oi Lacaune rasă pură, restul sunt oi Albă de Masiv Central şi mieluţe Lacaune şi metis. „Majoritatea fătărilor va fi în toamnă. Scopul meu este să am fătările grupate de la sfârșit de august şi până în septembrie, atunci când crescătorii tradiționali nu mai au brânză proaspătă. În plus, producția de lapte este favorizată de vremea răcoroasă din sezonul de toamnă-iarnă, lactaţia va fi mai lungă şi mai confortabilă pentru animale”, a explicat Florin Ţubrea.
Mielul poate fi înţărcat la câteva zile
La rasele de lapte, se practică înţărcarea cât mai rapidă a mieilor pentru a putea mulge o cantitate cât mai mare de lapte. ”Am încercat să mulg Albă de Masiv Central, care avea doi miei sub ea, deci era producție bună, dar oile sunt agitate, nu stau foarte bine şi în momentul în care am luat mieii de sub ele, deși au rămas pe furajare împreună cu cele de lapte, în 3-4 zile au încheiat lactația. Deci automat se înțarcă”, ne-a relatat fermierul experiența cu Alba din Masivul Central.
În schimb, la rasele de lapte, „poţi să iei mielul din a doua zi după fătare sau poţi să îl laşi câteva săptămâni să sugă, depinde câtă atenție vrei să dai și mielului”, spune Florin Ţubrea.
Crescătorul a ales să facă înţărcarea la o lună de zile, timp în care mieii sug, dar şi oile sunt mulse. În acest fel evită „complicaţiile”, adică hrănirea/alăptarea artificială a mieilor. „În iarnă i-am lăsat o lună cu oile şi am muls o dată în zi, pe lângă. I-am înţărcat la o lună, cu granule şi cu fân bun, și au fost super ok pentru Paști. La vârsta de o lună au avut în jurul a 20-25 kg, atât berbecuţii, cât şi mieluţele”, a remarcat Florin Ţubrea.
Mieluţele fată în general câte un miel, dar oile multipare au câte 2 şi 3 miei/fătare, astfel că se ajunge la o medie de cca. 2 miei/oaie mamă la fătare.
Citeşte şi: Ferma de Lacaune: 100 de mii de litri de lapte şi 500 de miei de la 350 de oi mame
300-400 litri de lapte/oaie și lactaţie
La prima lactaţie, în iarnă, fermierul a avut la muls doar 11-12 oi, iar producţia zilnică de lapte a ajuns la un maxim de cca. 30 de litri. „Am înţărcat oile la o producţie de 14-15 litri de lapte/zi pe tot grupul”, ne-a spus fermierul.
Anul trecut, fătările au început în noiembrie şi s-au întins până în februarie 2026, iar fermierul a înţărcat la 15 iunie, astfel că unele oi au fost în lactaţie doar 5 luni şi au înţărcat forţat. „Nu am trecut de 300 de litri de lapte/oaie, pentru că lactația a fost scurtă. Dar o lactație normală, aşa cum au pornit, poate ajunge la 400 litri/oaie fără probleme”, apreciază fermierul.
În primăvară, pentru a grupa fătările în perioada septembrie-octombrie, fermierul a făcut tratament pentru sincronizarea căldurilor.
”N-am forțat producţia de lapte”
Raţia zilnică a oilor cuprinde semi-fân de triticale cu ovăz și cu măzăriche, la discreție, un fân bun, tot la discreție, şi furaj granulat la început de lactație. „Am pornit cu 2 kg de granule/zi, după fătare, apoi am scăzut treptat cantitatea în funcție de analize, în special ureea din lapte, pentru a avea control asupra sănătății animalelor. N-am forțat producţia de lapte”, a precizat Florin Ţubrea.
Furajul granulat are un conţinut de 17% proteină și 34% amidon – o formulă specială pentru oile de lapte, dezvoltată de compania Green Feed din Peciu, jud. Timiş.
Peste 7 lei/zi întreţinerea unei oi
În ultimii ani, tot mai mulţi crescători de ovine au trecut de la rasa Ţurcană şi sistemul tradiţional de creştere, la oi de lapte crescute în stabulaţie şi mulse mecanic.
Chiar dacă piaţa laptelui de vacă a cunoscut „o cădere liberă” în Europa, laptele de oaie se menţine la un preţ ridicat. Florin Ţubrea estimează că „laptele de oaie pleacă din fermă cu 6-7 lei/litru, iar prin procesare, transformat în brânză, se ajunge la un preţ de vânzare de peste 10 lei/litru”.
Din calculele făcute, în sistemul de întreţinere şi furajare din ferma sa, Florin Ţubrea ajunge la costuri totale de cca. 6-7 lei/oaie/zi, în lactaţie. „Granulele costă cca. 2 lei/kg, iar semi-fânul şi fânul se vinde acum la cca. 250 de lei balotul de 700-800 kg. Cu 100 de oi, consum într-o săptămână un balot de semifân și doi baloți de fân. Strict cheltuiala cu oaia de lapte iese undeva la 5 lei/zi, adică furajele, aşternutul şi apa. Dacă adăugăm medicaţia: tratamente, vaccinuri, deparazitări şi munca, sar de 6-7 lei/zi, dar la o producţie medie de peste 2-2,5 litri de lapte/zi, îți acoperi costurile”, a calculat Florin Ţubrea.
Citeşte şi: Claudiu Cojocariu: genetică franceză pentru o fermă cu 500 de litri de lapte/zi, tot anul