Pajiștile României acoperă peste 4,8 milioane de hectare, majoritatea situate pe terenuri în pantă și vulnerabile la eroziune. Gestionarea lor corectă, bazată pe cercetare științifică, le poate salva de la degradare.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP Vaslui) și-a deschis porțile, invitând fermierii și colaboratorii în câmpurile experimentale din Solești și Moara Grecilor.
La Solești, în loturile dedicate studiului pajiștilor permanente și temporare, au fost prezentate rezultate privind ameliorarea speciilor de graminee și leguminoase perene furajere adaptate zonei de silvostepă.
La Moara Grecilor, în câmpul de ameliorare, cercetătorii au evidențiat progresele obținute în selecția speciilor cu potențial ridicat de productivitate și rezistență la condiții climatice dificile.
Pe parcursul prezentărilor tehnice, au fost dezbătute teme precum managementul pajiștilor degradate, studiul microflorei din rizosfera unor specii valoroase, precum și utilizarea plantelor pentru fixarea solurilor nisipoase.
Soluții tehnologice pentru exploatarea profitabilă a pajiștilor
Stațiunea activează pe o suprafață de aproximativ 253 ha și generează soluții tehnologice pentru zona colinară a Moldovei, unde peste 55% din pajiști sunt amplasate pe pante mai mari de 12% și sunt expuse degradării.
„Gestionăm colecții genetice importante – 490 resurse la Bromus inermis Leyss. (obsigă nearistată), 220 la Agropyron pectiniforme Roem.&Schult. (pir crestat) și 985 la Onobrychis viciifolia Scop. (sparcetă) – iar aceste cifre arată capacitatea noastră de a genera soluții adaptate, fie că vorbim despre producția de furaje, protecția solului sau răspunsuri la schimbările climatice”, a declarat Simona Dumitriu, director al Stațiunii.
Plusul de recoltă obținut prin fertilizare și supraînsămânțare
Stațiunea vasluiană are în derulare 4 proiecte majore, dintre care trei finanțate prin programul ADER 2023-2026 și unul prin HG 323/2018.
”Unul dintre rezultatele concrete pe care le-am obținut este cel referitor la producția de substanță uscată, care a variat între 3,61 și 6,35 t/ha, iar prin aplicarea fertilizării am crescut capacitatea de pășunat de la 0,66 UVM/ha la 1,20 UVM/ha. Aceste date arată că managementul corect poate transforma o pajiște slabă într-una productivă”, a explicat Mihai Stavarache, director științific al SCDP Vaslui.
Rezultatele aferente anului 2025 ale proiectului multianual ADER 15.3.4 privind sechestrarea carbonului au demonstrat că „prin supraînsămânțare cu amestecuri de Bromus inermis Leyss. (obsigă nearistată) și Onobrychis viciifolia Scop. (sparcetă), producția de masă verde poate crește cu până la 141,7%”, a explicat Mihai Stavarache.
Scopul nostru este să creăm soiuri care să ofere peste 12 t/ha substanță uscată și 600-800 kg/ha sămânță, în condiții de secetă. Ne interesează o cât mai mare toleranță la secetă și la ger, pentru că variabilitatea climatică este deja o realitate – CRISTIAN-SORIN GAVRILĂ, Director tehnic SCDP Vaslui
Pășunea este un excelent rezervor de carbon
Totodată, ”cantitatea de carbon acumulată în biomasa aeriană ajunge la 0,500 t/ha, comparativ cu doar 0,131 t/ha la variantele abandonate, iar în sistemul radicular, cantitatea de carbon a ajuns la 3,321 t/ha, ceea ce arată că pajiștile pot deveni un rezervor important de carbon.
Este un proces lent, dar cumulativ, iar pentru fermieri înseamnă nu doar productivitate mai mare, ci și posibilitatea accesării viitoarelor scheme de plăți pentru carbon”, a explicat Mihai Stavarache.
Pajiștile sunt și un instrument real în combaterea schimbărilor climatice. „Prin fotosinteză, plantele transformă bioxidul de carbon în materie organică, ceea ce înseamnă sechestrarea carbonului în sol. Practic, obținem producție agricolă și în același timp contribuim la reducerea emisiilor. Este un avantaj dublu, care trebuie exploatat”, a declarat președintele ASAS – Florin Stănică.
Combaterea eroziunii solului și ameliorarea speciilor furajere
În completare, proiectul ADER 20.1.2 a adus date relevante privind combaterea eroziunii solului.
”Scurgerile solide au fost reduse cu până la 66,5% în parcelele semănate cu obsigă nearistată, comparativ cu varianta martor, unde s-au înregistrat scurgeri de până la 7,29 t/ha. Pentru fermieri, aceste cifre înseamnă mai puține pierderi de sol fertil și costuri mai mici cu refacerea terenurilor degradate”, a punctat Simona Dumitriu.
Un alt proiect major, ADER 15.1.1, vizează ameliorarea speciilor furajere. Rezultatele din anul 2025 au arătat depășiri semnificative ale martorilor. Unele proveniențe de Bromus inermis Leyss. au înregistrat producții de peste 123% față de soiurile existente.
Sistemele agrosilvopastorale reduc stresul termic la animale
Dimensiunea climatică a fost completată de Teodor Marușca, expert în habitate de pajiști, pratologie, praticultură, montanologie și fost director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
„Sistemele agrosilvopastorale pot reduce stresul termic la animale cu 20-30%, pot îmbunătăți umiditatea solului și pot crește producția de fitomasă cu procente semnificative. Este esențial să păstrăm arborii existenți și să introducem noi aliniamente forestiere, deoarece acestea pot reduce temperatura la nivelul solului cu 2-4°C în perioadele caniculare.
Fără apă, umbră și furaj suficient, pierderile economice pot depăși 30% în fermele zootehnice”, a explicat acesta.
Specialistul a mai atras atenția asupra modificării etajelor de vegetație și asupra necesității unei abordări integrate, pajiștea viitorului nemaiputând fi separată de componenta forestieră sau de cea zootehnică. Sistemul agrosilvopastoral este răspunsul la provocările climatice, deoarece asigură simultan producție, protecție și stabilitate ecologică.
PESTE 1.600 DE GENOTIPURI
SCDP Vaslui derulează un program amplu de ameliorare pentru speciile Bromus inermis Leyss. (obsigă nearistată), Agropyron pectiniforme Roem.& Schult. (pir crestat) și Onobrychis viciifolia Scop. (sparcetă), esențiale pentru integrarea în sistemele agrosilvopastorale, stabilizarea solurilor și creșterea fertilității acestora.
Până în prezent, au fost create 6 soiuri de obsigă nearistată, un soi de pir crestat și 2 soiuri de sparcetă, iar resursele genetice conservate depășesc 1.600 de genotipuri.
un articol de: PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi