La finalul lunii iulie, am surprins ultima fază a campaniei de recoltare la afine în ferma KC Berry, parte a Grupului KC Agro, din Racovița (lângă Buziaş), judeţul Timiş. Pe cele 50 de hectare ale exploataţiei sunt cultivate, în principal, trei varietăți: Sekoya Crunch pe 35 ha, Sekoya Grande pe 2 ha și Duke pe 15 hectare. Ultimele şi cele mai dulci afine din acest sezon au fost culese cu grijă şi depozitate în camerele de frig ale noii unităţi de sortare şi ambalare a fermei.
KC Berry este una dintre primele ferme cu afine cultivate în ghiveci înfiinţată în România. Aici se exploatează varietăţi premium Sekoya. Ultimele afine recoltate sunt din soiuri tardive – Luna şi din alte câteva varietăţi din gama Fall Creek Collections aflate în teste. „Facem numeroase încercări pentru a planifica următoarea fază de dezvoltare a fermei, deoarece dorim să ne extindem plantaţia până la minim 100 ha”, ne-a declarat Joao Castro, General Manager KC Agro.
Ploile şi lipsa forţei de muncă, provocări la recoltare
„Afinelor nu le place prea multă apă”, a spus Joao Castro, „în special la sistemul de cultură în ghiveci. Dar noi avem şi 6500 ha de cultură mare aici, în zona Buziaş, iar ploaia ne-a ajutat la porumb și floarea-soarelui”. În perioada recoltatului la afine au fost 5 episoade de ploaie, din care una cu 57 de litri într-o zi, ceea ce a întârziat campania şi a afectat calitatea fructelor.
Cultivarea afinelor implică 11 luni de muncă cu o lună de cules, în care KC Agro lucrează cu peste patru sute de oameni, ceea ce nu este uşor. Dar campania s-a încheiat cu bine. ”A fost un an foarte bun pentru afine, nu doar pentru noi, în toată Europa, dar prețul a avut de suferit din cauza asta”, a declarat Joao Castro.
„A fost un sezon plin de provocări, în special din cauza precipitaţiilor din iunie, dar și cu satisfacții pe măsură, iar rezultatele vorbesc de la sine prin cele peste 480 de tone de afine recoltate. România trebuie să valorifice avantajul coacerii timpurii a fructelor şi să folosească soiuri premium pentru a câştiga piaţa UE”, a declarat Joao Castro, General Manager KC AGRO.
Plantaţia este la 40% din potenţial
KC Berry intenţionează să extindă plantaţia de afine până la 100 de hectare cu noi varietăţi premium Sekoya. În sistemul de cultură la ghiveci sunt 4200 de plante/ha. Anul acesta producţia medie a fost de cca. 2 kg/plantă, iar la maturitate se va ajunge la 5 kg/plantă. „Suntem la 40% din potențialul plantaţiei şi facem teste cu varietăţi noi. Ne pregătim de extindere. Cultura de afine trebuie să o faci bine de la început”, spune Joao Castro.
Particularităţile culturii afinilor în ghiveci
Afinul are nevoie de un sol cu pH acid şi nu suportă umiditatea în exces. Cultura în ghiveci este soluţia ideală în condiţiile specifice din zona Racoviţa, deoarece solul este argilos şi apa bălteşte după ploaie. „Ghiveciul este o necesitate pentru noi, iar substratul este un amestec de fibră de cocos și minerale. Aşa avem un pH 5 și un drenaj perfect”, ne-a explicat Joao Castro.
Toate substanţele necesare creşterii plantelor şi fructelor se asigură prin fertirigare. Zilnic este măsurat drenajul, iar prin sistemul de hidroponie, odată cu apa, plantele primesc şi nutrienţii de care au nevoie. „Cultura în ghiveci este diferită de sistemul clasic, în pământ, unde trebuie să faci analize de sol şi apoi să completezi cu îngrășăminte. Noi știm că substratul nu are nimic şi atunci punem exact ceea ce plantele au nevoie. Creșterea în ghiveci este de 2-3 ori mai rapidă decât în pământ, ceea ce este o mare diferență”, a detaliat Joao Castro.
Biodiversitatea – avantaje şi dezavantaje
Ferma KC Berry respectă toate reglementările oficiale în ceea ce priveşte biodiversitatea şi este certificată GLOBALG.A.P., SMETA și IFS.
„Avem tot timpul vizitatori, în special în sezonul de cules, graurii şi alte păsări care ne fac şi pagube”, spune, cu umor, Joao Castro. Din fericire, anul ăsta au fost multe alte fructe, inclusiv cireşe şi graurii au ajuns mai târziu în plantaţie.
Probleme pot să facă şi iepurii sălbatici, care rod plante şi elemente ale sistemului de irigaţii, în căutare de apă, dar „asta este agricultura pe câmp deschis, toţi sunt partenerii noştri. Dacă ai iepuri şi păsări, nu ai alţi dăunători şi atunci trăim cu ei”, mai spune fermierul.
Pentru afine, România are o fereastră de piaţă în iunie
Sectorul cultivării afinelor a cunoscut o dezvoltare explozivă în ultimul deceniu în România, în timp ce piaţa de afine din Europa şi cea globală s-a schimbat mult. Afinele, considerate a fi un superaliment – „superfood” – au devenit o prezenţă constantă pe rafturile marilor magazine, dar, în cea mai mare parte a anului, fructele provin din import. România are „o fereastră de piaţă în iunie”, a spus Joao Castro. Imediat după România, cu o întârziere de circa o săptămână, la cules intră Serbia. „Noi avem o oportunitate unică, de doar o lună să livrăm afine, după care pe piaţă intră Serbia şi Polonia, care au o tradiţie mai lungă decât a noastră”, a explicat Joao Castro.
Producători care aprovizionează România în extrasezon
Din septembrie-octombrie în Europa vin afinele produse în America de Sus, în Chile şi Peru, cei mai mari producători din lume. Din ianuarie începe campania de recoltat în Maroc, apoi în Spania şi Portugalia, state care livrează afine până în luna mai.
Cultura afinelor a început să se dezvolte rapid şi în Africa de Sud și Namibia, dar aceşti producători încă nu sunt relevanţi pentru piaţa europeană, iar Australia furnizează afine pentru piaţa din Asia.
„Piaţa se schimbă rapid, afinele au devenit o prezenţă constantă pe rafturi, la fel ca și merele şi bananele”, a remarcat Joao Castro, dar cele mai căutate, la modă, sunt acum varietăţile premium Sekoya – cu fructe mari, dulci şi crocante.
Joao Castro: ”dacă alţii pot, atunci putem şi noi”
Bun cunoscător al agriculturii europene, Joao Castro consideră că în Vest nu sunt diferenţe semnificative faţă de agricultura locală, iar fermierii români au condiţiile necesare să facă performanţă. „Nu trebuie să ne plângem, mai ales că avem de unde să învăţăm şi putem să progresăm mult mai rapid. Toată lumea copiază. Dacă alţii pot, atunci putem face şi noi. Trebuie doar să învăţăm de la cei mai buni şi, după ce învăţăm, să încercăm să facem mai bine”, încheie Joao Castro.