Fermierii ale căror culturi agricole au fost afectate de seceta severă din acest an au solicitat sprijin de urgență din partea statului, însă Ministerul Agriculturii le răspunde că, deocamdată, urmărește și analizează pagubele.
În data de 25 august 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC a solicitat Guvernului României, MADR și Ministerului Finanțelor evaluarea urgentă a pagubelor și adoptarea unui pachet de sprijin pentru fermierii afectați de seceta severă din vestul țării.
”Informațiile transmise de organizațiile membre AAC și de fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș Severin, Timiș și Satu Mare indică o situație deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026.
Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol”, arătau reprezentanții fermierilor, în solicitarea transmisă autorităților.
CITEȘTE ȘI: Seceta lovește vestul României. Fermierii se luptă pentru transport cu cerealele din Ucraina: „Pe noi cine ne ajută?” – Revista Ferma
Pentru deblocarea situației și protejarea fermierilor afectați, AAC a propus următoarele măsuri:
- 1. Evaluarea și centralizarea urgentă a pagubelor produse de secetă, distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situația reală din fiecare județ afectat.
- 2. Constatarea rapidă și unitară a pagubelor produse de sceetă, înainte de recoltarea sau desființarea culturilor afectate de secetă și emiterea proceselor-verbale într-un termen rezonabil, pentru a putea fundamenta schema de despăgubire și pentru a fi utilizate de fermieri în relația cu autoritățile, finanțatorii, asigurătorii și partenerii contractuali.
- 3. Instituirea unei scheme naționale de despăgubiri secetă 2026, care să trateze echitabil toți fermierii cu pierderi confirmate, indiferent de regiune, atât pentru culturile de toamnă, cât și de primăvară, proporțional cu gradul de afectare și care să reflecte situațiile în care aceeași exploatație a pierdut producție la ambele categorii de culturi. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare și calendarul plăților trebuie stabilite în consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor.
- 4. Măsuri pentru menținerea lichidității fermierilor – reeșalonări, restructurări sau perioade de grație pentru creditele fermierilor, acolo unde cadrul legal și contractual permite. Obiectivul trebuie să fie evitarea blocării exploatațiilor viabile, nu transferarea riscului către partenerii comerciali sau financiari.
- 5. Clarificarea aplicării circumstanțelor excepționale și a documentelor justificative – APIA și celelalte instituții competente să comunice din timp condițiile, termenele și documentele justificative, astfel încât fermierii cu pagube constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi din cauza unor situații obiective, independente de voința lor.
- 6. Utilizarea resurselor europene disponibile și susținerea unui demers la nivel european pentru regiunile lovite de fenomene climatice extreme, în acesta caz – seceta.
- 7. Analizarea condițiilor pentru declararea stării de alertă, necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice și sociale ale secetei asupra fermierilor și comunităților rurale.
Răspunsul MADR la solicitarea AAC a venit după o lună, fără nici o soluție concretă pentru fermieri.
”Din păcate, la majoritatea solicitărilor formulate nu am primit răspunsuri concrete.Ministerul prezintă, în principal, procedura de constatare și centralizare a pagubelor, fără să își asume instituirea unei scheme de despăgubire, un calendar, un buget sau alte măsuri pentru menținerea lichidității fermelor afectate.MADR precizează doar că, după centralizarea pagubelor, va putea analiza oportunitatea unor măsuri de sprijin, în funcție de cadrul juridic și de disponibilitățile bugetare”, transmit, dezamăgiți, reprezentanții fermierilor.
SCUTIRI PARȚIALE DE IMPOZITE
Totuși, din răspunsul transmis de MADR, câteva elemente pot fi utile fermierilor:
- procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor pot fi utilizate pentru susținerea solicitării unui aviz de forță majoră din partea Camerei de Comerț competente;
- pentru fermierii impozitați pe baza normelor de venit, dacă pierderile depășesc 30%, norma de venit și impozitul datorat pot fi reduse proporțional cu pierderea constatată.
IMPORTANT: procesul-verbal de calamitate nu reprezintă automat un certificat sau un aviz de forță majoră. Acesta constituie un document justificativ care poate susține demersul adresat Camerei de Comerț, conform procedurii aplicabile.
În ceea ce privește declararea stării de alertă, MADR precizează că inițiativa aparține Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, care poate declara starea de alertă, cu acordul ministrului Afacerilor Interne.
AAC precizează că solicitarea transmisă MADR la finalul lunii august vizează pagubele produse de seceta din anul 2026, în special în județele din vestul țării și nu are legătură cu schema aprobată recent de Guvern pentru pagubele înregistrate de fermieri din cauza secetei în anul 2025 la culturile de porumb și floarea-soarelui, pentru care fermierilor le-au fost promise, inițial, despăgubiri de cca. 100 de euro.
DETALII AICI: Despăgubiri secetă maxim 333 lei/ha! – Revista Ferma
Reprezentanții fermierilor mai precizează că vor continua demersurile pentru ca ”pagubele din anul 2026 să fie evaluate integral și să fundamenteze măsuri concrete de sprijin, nu doar o nouă analiză condiționată de disponibilitățile bugetare”.
CITEȘTE ȘI: Pagubă totală la porumb pe aproape 40.000 ha! S-au recoltat maxim 350 kg/ha! – Revista Ferma
VEZI AICI: DESPĂGUBIRI SECETĂ 2026: Termene limită pentru depunerea înștiințărilor la primării și întocmirea proceselor – verbale de constatare a pagubelor produse de secetă
