Doru Nanu spune că a scos azotul din tehnologie la floarea-soarelui și a recoltat 3.900 kg/ha datorită acestei decizii.
Floarea-soarelui rămâne una dintre culturile importante pentru fermierii din sudul Moldovei, mai ales într-o zonă în care seceta a devenit un risc aproape permanent.
3.900 KG/HA LA FLOAREA-SOARELUI FĂRĂ FERTILIZAREA CLASICĂ CU AZOT
Inginerul Doru Nanu, fermier din județul Galați, spune că a obținut în acest an 3.900 kg/ha la floarea-soarelui, după ce a renunțat la aplicarea azotului în sol și a introdus în tehnologie o verigă bazată pe produse biologice.
„Floarea-soarelui este o cultură profitabilă pentru că are preț bun. Și va avea probabil și în următorii ani. Este o cultură care rezistă mai bine la secetă. E o alternativă să înlocuim suprafețele mari de porumb, în care, dacă nu avem suficientă apă, riscul este foarte mare”, spune fermierul Doru Nanu.
Urmăriţi AICI cele mai recente prețuri de tranzacționare și evoluția acestora de la bursele internaționale pentru grâu, porumb, rapiță, soia, floarea-soarelui, țiței.
DE LA AZOTUL CHIMIC, LA BIOTEHNOLOGIE
Lucrând într-o zonă cu risc ridicat de secetă, Doru Nanu spune că a fost nevoit să-și regândească tehnologia. În locul azotului aplicat în sol, a introdus o verigă bazată pe microorganisme, bacterii și un biostimulator pe bază de alge.
„Am făcut două produse noi și am făcut o tehnologie nouă denumită generic NART. Introduc în sol un produs formulat pe bază de bacterii, bacterii specializate pe deblocarea fosforului din sol, mobilizarea potasiului și bacterii care aduc azot din atmosferă și-l fixează în sol.
De asemenea, are un conținut important de Trichoderma, care protejează partea fungică”, explică inginerul.
DORU NANU: „AM SCOS AZOTUL DIN TEHNOLOGIE”
În tehnologia aplicată la floarea-soarelui, fermierul spune că a eliminat introducerea azotului în sol și a intervenit foliar cu aceste produse și cu un biostimulator pe bază de alge.
DORU NANU: „Am scos din tehnologie introducerea azotului. Am intervenit foliar cu acest produs și încă un produs biostimulator pe bază de alge. Am făcut două treceri, o dată la erbicidat și o dată când fac tratamentul fungic sau insecticid.”
Doza utilizată este de 1,5-2 litri/ha la fiecare trecere.
MAI PUȚINE CHELTUIELI, SPUNE FERMIERUL
Potrivit lui Doru Nanu, schimbarea tehnologiei a însemnat și o reducere a costurilor cu fertilizarea.
„Am redus costurile cu 50%, am redus riscurile la 0 și am făcut producție mai bună decât cei care merg pe vechea tehnologie, cu un plus de 500 kg pe hectar. Înainte cheltuiam cu 600-700 lei mai mult, dar făceam cu 500-600 kg mai puțin”, afirmă fermierul.
GRÂU CU 15,5% PROTEINĂ
Experiența nu s-a limitat la floarea-soarelui. Doru Nanu spune că aceeași abordare i-a adus rezultate bune și la grâu, într-un an complicat din punct de vedere meteorologic.
„Am avut indici de panificație foarte buni: proteină 15,5%, gluten 30%, greutate hectolitrică 80. L-am dat cu 1.070 lei/tonă din câmp, pentru că a fost un grâu de calitate. Producția medie a fost 6.500 kg pe hectar.”
Soiul folosit are, potrivit fermierului, un potențial de aproximativ 7 tone/ha, dar compensează prin indicii de calitate.
Pentru această toamnă, Doru Nanu a decis să nu mai semene rapiță, din cauza costurilor și riscurilor pe care le presupune cultura: tratamentele din toamnă, riscul de ger și pierderea densității.
În ferma sa de familie, fermierul spune că va merge în continuare în principal pe grâu și floarea-soarelui, alături de lucernă și porumb, pentru rotația culturilor.
Citește și: „Ne-au secat norii ca să ia bani pe rachete antigrindină. După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
https://revista-ferma.ro/ne-au-secat-norii-ca-sa-ia-bani-pe-rachete-antigrindina-dupa-oprirea-lansarilor-au-revenit-ploile-spune-un-mecanic-de-elicoptere-cu-22-de-ani-la-activ-in-aviatie-si-peste-2-300-o/