Fermele mici plătesc la timp, dar au majoritatea activelor blocate
La prima vedere, comportamentul de plată al industriei pare surprinzător de puternic. Întreprinderile agricole își plătesc facturile în medie la 4,34 zile de la data convenită. Fermele mici sunt chiar și cele mai punctuale, cu o întârziere de 3,8 zile.
Totuși, aceasta nu este o dovadă a unei situații financiare solide. Creditsafe interpretează întârzierile reduse la plată ale întreprinderilor mici mai degrabă ca o indicație a flexibilității limitate față de furnizori și clienți.
Alți indicatori prezintă o imagine diferită. Scorul mediu de credit este de 69 din 100 de puncte, doar în intervalul mediu. Probabilitatea de neplată este de 0,8% și, potrivit Creditsafe, a crescut recent. Aceasta descrie riscul de neplată calculat de agenția de credit, nu direct probabilitatea ca ferma să fie abandonată, menționează sursa citată.
În plus, 10,8% dintre companii sunt insolvente din punct de vedere tehnic. Prin urmare, datoriile lor depășesc activele.
Cu o intensitate a activelor de 56,1%, o mare parte din active este blocată pe termen lung în terenuri, clădiri și utilaje. Acest capital nu poate fi mobilizat pe termen scurt pentru a acoperi costurile curente în cazul unor recolte deficitare.
Ferme mici versus ferme mari: cât de mare este diferența
Privind cele aproximativ 49.000 de companii clar clasificate, devine clar că presiunea financiară variază foarte mult în funcție de dimensiunea companiei. În timp ce doar 1,3% dintre companiile mijlocii sunt supraîndatorate, a șaptea companie mică, 14%, se află în pragul colapsului financiar.
| Cifră cheie | Întreprinderi mici | Întreprinderi de dimensiuni medii | Companii mari |
| Număr de afaceri (aprox.) | 47.400 | 1.300 | 301-400 |
| Supraîndatorare bilanțieră | 14,0% | 1,3% | N/A |
| Probabilitatea de eșec | 0,9% | 0,2% | 0,1% |
| Scor de credit (din 100) | 67 de puncte | 84 de puncte | 93 de puncte |
| Limită medie de credit | 192.000 € | 650.000 € | 5.000.000 € |
| Ponderea culturilor | 64,4% | 57,5% | 43,2% |
Sursa: Creditsafe Industry Monitor/agrarheute.com
În plus, întreprinderile mici au o probabilitate de neplată modelată de 0,9%, de nouă ori mai mare decât companiile mari, care au 0,1%. Creditsafe explică această lipsă de egalitate, în principal prin diversificarea mai mică a riscurilor în cadrul întreprinderilor mici. Veniturile lor depind adesea de o singură recoltă sau de un număr limitat de culturi; riscurile meteorologice și de randament sunt mai puțin ușor distribuite pe mai multe locații, segmente de afaceri sau câmpuri. Prin urmare, eșecurile culturilor pot afecta rapid lichiditatea, în timp ce costurile fixe, cum ar fi chiria, utilajele și resursele operaționale, continuă să se acumuleze.
În cazul fermelor mici, 64,4% din active sunt imobilizate în principal în terenuri și utilaje. Asta înseamnă că, atunci când veniturile scad, o parte importantă din resursele fermei nu poate fi transformată rapid în bani pentru plata cheltuielilor curente.
Agricultura pierde ferme: pentru fiecare zece ferme noi, 15 se închid
Schimbarea structurală rămâne vizibilă: rata de închidere a afacerilor este de 2,11%, în timp ce rata de înființare a unor afaceri noi este de 1,36%. Statistic, aceasta înseamnă că pentru fiecare zece afaceri noi, există aproximativ 15 închideri de afaceri, conform presei citate.
Creditsafe include în lista sa de dizolvări nu doar închideri de afaceri, ci și lichidări voluntare și fuziuni. Rata insolvenței este semnificativ mai mică, de 0,34%.
Eșecuri ale recoltelor și costuri continue, fermele mici sunt supuse unei presiuni deosebite
Vara extremă a anului 2026 va afecta în mod deosebit micile întreprinderi agricole, în special pe cele aflate deja într-o situație financiară precară. Amploarea totală a pierderilor la recoltă și la bilanț va deveni clară abia mai târziu. Cu toate acestea, datele arată deja clar că riscul meteorologic și riscul financiar trebuie luate în considerare împreună, potrivit analizei Creditsafe, menționează sursa citată.
Fermele mici au de obicei cele mai mici rezerve atunci când căldura, seceta sau recoltele slabe reduc veniturile.