Bruxelles-ul ar „limita semnificativ” accesul Ucrainei la piețele agricole ale UE și la subvențiile agricole profitabile dacă Kievul ar deveni membru al blocului comunitar, conform noilor propuneri pentru extinderea UE.
Restricțiile, incluse într-un document intern al Comisiei UE, consultat de Financial Times, sunt concepute pentru a calma temerile membrilor existenți că vor fi copleșiți de vasta producție a Ucrainei de cereale și produse oleaginoase.
Invazia Ucrainei de către Rusia a accelerat procesul de extindere a UE, anterior muribund, iar perspectiva aderării Kievului a devenit un paratrăsnet pentru dezbaterile privind posibilitatea integrării de noi membri în politicile și procedurile blocului comunitar.
Comisia Europeană vrea să dea acces limitat Ucrainei la piața UE
Comisia Europeană intenționează să acorde Ucrainei doar acces limitat la piețele alimentare ale blocului comunitar și la subvențiile agricole în valoare de 55 de miliarde de euro pe an, în cadrul unui proces de aderare reformat, ca o măsură preventivă pentru țările în cauză, inclusiv Polonia, Franța și Italia.
Propunerile urmăresc, de asemenea, să lege beneficiile financiare ale apartenenței la UE de reformele juridice și financiare ale țărilor candidate și să faciliteze retragerea drepturilor de vot ale membrilor care încalcă regulile. Acestea sunt dezbătute de înalți funcționari ai Comisiei în această săptămână, înainte de adoptarea preconizată pentru marți.
„Pentru Ucraina, amploarea și structura sectorului agricol… și nivelurile foarte ridicate de productivitate justifică examinarea unor acorduri specifice care ar limita semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piață pentru produse precum grâul și cerealele”, a precizat Comisia în documentul intern.
În schimb, Bruxelles-ul va „[sprijini] Ucraina în recâștigarea accesului la piețele sale istorice de export”, referindu-se la transporturile globale ale Kievului care au fost grav perturbate de războiul Rusiei.
Documentul identifică Ucraina, Moldova, Muntenegru și Albania drept țările care sunt în prezent „cele mai avansate” în candidaturile lor pentru aderarea la UE. Aceste patru țări vor primi planuri de aderare personalizate – denumite „foi de parcurs” – care nu prevăd date fixe de aderare, dar ar trebui să le simplifice progresul.
Cu toate acestea, presiunea geopolitică de a accelera extinderea, creată de războiul Rusiei în Ucraina, a determinat unele capitale ale UE să se teamă că Bruxelles-ul ar putea face compromisuri în ceea ce privește standardele sale privind statul de drept și anticorupția pentru noii membri. O serie de scandaluri de corupție din Ucraina a amplificat îngrijorările că Kievul nu este atât de avansat pe cât ar sugera retorica pro-extindere.
Biroul prim-ministrului ucrainean și Ministerul de Externe nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat anul trecut pentru FT că Bruxelles-ul are nevoie de noi reguli pentru a se asigura că nu se vor alătura „cai troieni” blocului comunitar.
Propunerile de reformă ale Comisiei includ sancțiuni financiare și legislative pentru „a asigura îndeplinirea continuă a angajamentelor asumate în timpul negocierilor de aderare și a oferi soluții specifice în cazul în care deficiențele grave riscă să submineze buna funcționare a Uniunii”, conform documentului.
„Instrumentele de finanțare bazate pe obiective” ar lega accesul la fondurile UE de progresele în materie de reforme, în timp ce „după aderare, setul complet de instrumente al Uniunii privind statul de drept va fi utilizat pentru a asigura respectarea continuă”, se continuă.
Pe lângă amenințarea pierderii accesului la fondurile bugetare ale UE, Comisia propune, de asemenea, reformarea mecanismului său de a priva membrii de puterea de vot – cunoscut sub numele de procedura „articolului 7” – pentru a facilita implementarea acestuia și a asigura un răspuns „mai rapid și mai eficient” la încălcări.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze documentul.