În acest articol:
- Transfer zilnic de cereale din Ucraina cu șase perechi de trenuri către portul Constanța
- Sulina, în prim-plan: minimum 10 nave la intrare și 10 la ieșire în fiecare zi
- Tarifele de navlu cresc, pe măsură ce întârzierile de la Sulina se adâncesc
- La graniță: benzi suplimentare, un nou pod și un coridor rutier
Transfer zilnic de cereale din Ucraina cu șase perechi de trenuri către portul Constanța
Pe calea ferată, părțile – România și Ucraina – au convenit să mențină transferul zilnic de șase perechi de trenuri către portul Constanța. Pentru a ajunge la 10 perechi pe zi, partea română va accelera reparațiile infrastructurii portuare și feroviare de pe teritoriul său. S-au discutat și trecerea prioritară pentru mărfurile ucrainene și un instrument informațional comun pentru coordonarea transportatorilor și operatorilor portuari. A început, de asemenea, un dialog despre utilizarea suplimentară a capacităților porturilor Galați și Brăila, ceea ce ar putea descongestiona Constanța dacă fluxurile cresc.
Sulina, în prim-plan: minimum 10 nave la intrare și 10 la ieșire în fiecare zi
Nevoia Ucrainei pentru Canalul Sulina rămâne neschimbată: cel puțin 10 nave care intră și 10 care ies zilnic. Ministrul a spus că există acorduri concrete pentru creșterea capacității. Până la sfârșitul săptămânii, partea română va invita un reprezentant al Autorității Porturilor Maritime din Ucraina pentru coordonarea comună a traficului.
Dacă se formează o coadă importantă de nave care așteaptă să iasă din porturile ucrainene, partenerii vor aloca o zi pentru trecerea lor prin canal, într-un regim excepțional. S-a convenit și pilotajul pe timp de noapte pentru navele care au intrat în canal înainte de înserare, cu respectarea cerințelor de siguranță, ceea ce devine important pe măsură ce zilele se scurtează. Separat, a fost discutată accelerarea proiectului PRIMUS.
Aceste măsuri răspund unei probleme descrise în materialele din ultimele săptămâni: coada de aproximativ 80 de nave la Sulina, cu așteptări de 14-17 zile. Un pilotaj nocturn și un regim excepțional pentru ieșirea navelor pot reduce din aceste întârzieri.
Tarifele de navlu cresc, pe măsură ce întârzierile de la Sulina se adâncesc
Cifrele din piață arată de ce aceste acorduri sunt urgente. Tarifele de navlu pentru navele mici din porturile ucrainene de pe Dunăre au crescut ușor în ultima săptămână, pe fondul întârzierilor tot mai mari la Canalul Sulina. Marfa ucraineană a fost redirecționată către terminalele fluviale de capacitate mai mică, după ce porturile maritime, care gestionau 90% din exporturile de cereale, sunt blocate efectiv de la sfârșitul lunii iulie de atacurile rusești cu rachete și drone.
Costul navlului pentru o tonă de porumb ucrainean către porturile egiptene a urcat la aproximativ 105 dolari. „Incertitudinea privind timpii de trecere face dificilă planificarea voiajelor de către armatori”, conform ASAP Agri, iar armatorii cu nave deja disponibile în Marea Neagră sau în Mediterana cer tarife mai mari pentru noile expedieri, ca să acopere riscul unei așteptări prelungite la Sulina. Volumele reflectă aceeași presiune: exporturile săptămânale de cereale din porturile ucrainene de la Dunăre au scăzut cu aproape 29%, la 132.200 tone.
La graniță: benzi suplimentare, un nou pod și un coridor rutier
Pe segmentul rutier, părțile au convenit să continue cooperarea pentru extinderea punctului Porubne-Siret. Ucraina a construit deja patru benzi suplimentare prin proiectul CEF și așteaptă finalizarea benzilor de pe partea română. România a confirmat fezabilitatea economică a unui pod Orlivka-Isaccea, iar Kievul a ridicat problema pregătirii unui acord privind legăturile de transport dintre Pașcani și Tarașani, inclusiv dezvoltarea autostrăzii M-19 în cadrul inițiativei SAFE.
Dar mai multe trenuri și nave prin Constanța și Sulina înseamnă mai multă marfă ucraineană care concurează pentru aceeași infrastructură. Anunțul vine după ce costul transportului de la Giurgiulești la Constanța a urcat la 75 dolari/tonă, iar terminalele din port sunt sub presiune, cu diferențe de preț între interiorul țării și port de 35-40 euro/tonă.
Pentru producătorii români este esențial ca reparațiile de pe partea română, cele care ar permite 10 perechi de trenuri pe zi, să nu fie făcute în detrimentul accesului marfei locale. Fermierii și exportatorii vor trebui să urmărească și cum este definită trecerea prioritară pentru marfa ucraineană. În același timp, o infrastructură mai bună, cu pilotaj nocturn, utilizarea Galațiului și Brăilei și benzi suplimentare la graniță, poate reduce costurile logistice pentru toți cei care folosesc coridorul, inclusiv pentru exportatorii români.
Comunicatul oficial despre acordul la care au ajuns oficialii României și cei ai Ucrainei privind transportul în România a cerealelor din Ucraina – AICI