Blocajul porturilor rusești și ucrainene de la Marea Neagră, care intră în a treia lună, a făcut mai scump grâul pentru marii importatori și i-a împins spre alte origini. Potrivit S&P Global Energy, comparativ cu ultimele licitații dinaintea perturbărilor, Iordania plătește cu circa 57 dolari/tonă mai mult, Arabia Saudită cu 63 dolari, Algeria cu 56 dolari, iar Tunisia cu 45 dolari. În același timp, CoBank avertizează că piețele de cereale și oleaginoase intră într-o perioadă de volatilitate ridicată, pe fondul recoltelor mai slabe din SUA, Europa și regiunea Mării Negre.
Unul dintre principalii factori este creșterea puternică a tarifelor de transport și oferta mai redusă din Rusia și Ucraina. Exportatorii ruși redirecționează o parte din marfă spre porturile baltice, dar terminalele de acolo sunt aglomerate, iar capacitatea de transport feroviar, depozitare și manipulare rămâne limitată. Navlul din Baltica către Egipt a urcat cu 10 dolari/tonă într-o săptămână, la 54 dolari/tonă
Și Ucraina depinde tot mai mult de rute alternative, mai scumpe. În iulie-septembrie, ponderea transportului maritim în exporturile ucrainene de grâu a scăzut la 78%, de la 98% anul trecut, în timp ce calea ferată a ajuns la 17%, iar feriboturile la 4%. Aglomerația de pe rutele prin Moldova și cozile de la Canalul Sulina adaugă costuri suplimentare.
Egiptul, cel mai afectat de creșterea costurilor de transport și are importuri în scădere cu 74% față de anul trecut. Alți importatori își schimbă strategia. Turcia se bazează mai mult pe recolta internă record și pe stocurile guvernamentale, dar ar putea apela la Lituania și Germania pentru grâu cu proteină ridicată, dacă oferta rusească rămâne limitată. Bangladeshul crește achizițiile de grâu indian. Perturbările prelungi redirecționează, treptat, comerțul mondial cu grâu spre alți furnizori, în special UE și India.
Apel la ONU: 54 de state cer libertatea navigației
Reprezentanți ai 54 de membri ai organizațiilor ONU de la Roma au cerut șefilor FAO, PAM și IFAD să sprijine eforturile internaționale pentru restabilirea libertății de navigație în Marea Neagră și acțiuni imediate pentru limitarea efectelor asupra securității alimentare globale.
Regiunea furnizează circa 30% din cererea mondială de grâu, iar escaladarea creează incertitudine majoră în plin sezon de recoltare. Declarația notează că prețurile grâului sunt cu 27% peste nivelul din ianuarie 2026. Efectul este mai sever pentru țările cu venituri mici și pentru marii importatori din Africa de Nord, Orientul Apropiat și părți din Asia. Inițiativa a fost susținută de Ucraina, SUA, Regatul Unit, Canada, Japonia, Arabia Saudită, Australia, statele UE și alte țări.
Potrivit CoBank, porumbul resimte cea mai mare presiune. Prețurile au crescut cu circa 20% în trimestrul trecut, pe măsură ce perspectivele recoltei americane s-au deteriorat iar o recoltă europeană mai mică și livrările în scădere din Ucraina adaugă presiune. America de Sud ar putea oferi o ușurare, dar consumul mai mare de porumb pentru etanol în Brazilia și riscul El Niño pot limita disponibilul de export.
Ce urmărește piața românească
Pentru fermierii și exportatorii români, acest context are mai multe consecințe concrete:
Originea românească rămâne cel mai bine plasată. Cu importatorii care plătesc deja cu 45-63 USD/t mai mult decât înainte de blocaj, cumpărătorii caută marfă disponibilă imediat și livrabilă fără riscuri de transport. România are portul Constanța funcțional, iar datele Comisiei Europene arată că este lider în UE la exportul de grâu, cu 3,28 milioane tone. Cererea mutată spre UE, pe care CoBank și S&P Global o văd ca pe o tendință de durată, favorizează direct această poziție, inclusiv în piețele unde exportatorii români au câștigat teren: Arabia Saudită, Algeria și Nigeria.
Egiptul rămâne o piață slabă, dar cu potențial. Importurile egiptene au scăzut cu 74% față de anul trecut, iar cumpărătorii se uită și la grâul francez și la cel rusesc din Marea Baltică. Primele de transport către Egipt (CIF cu 109 USD/t peste reperul FOB din Marea Neagră) arată însă că oricine poate livra rapid și la costuri controlate are loc pe această piață. Pentru exportatorii români, avantajul este distanța mai mică față de Egipt, comparativ cu Baltica, unde navlul a urcat deja la 54 USD/t.
Costurile ucrainene limitează concurența, dar nu o elimină. Ponderea transportului maritim în exporturile ucrainene de grâu a coborât la 78%, iar rutele alternative prin Dunăre, Moldova și Sulina sunt scumpe și aglomerate. Pentru fermierii români, asta înseamnă că marfa ucraineană ieftină nu ajunge ușor la clienți, dar și că infrastructura românească, de la Constanța la Sulina, este folosită tot mai intens de ambele părți. Aglomerația se vede deja în costuri, cu transportul de la Giurgiulești la Constanța ajuns la 75 USD/t.
La porumb, piața internațională spune „ține marfa”. CoBank vede prețurile porumbului urcând cu aproximativ 20% într-un trimestru, USDA estimează o recoltă americană mai mică cu 7%, iar importatorii asiatici plătesc circa 284 dolari/tonă C&F. Cu o recoltă europeană puternic afectată de secetă și exporturi ucrainene în scădere, producătorii români de porumb au un argument pentru vânzări eșalonate, cu atenție la raportul USDA de vineri, care ar putea confirma o recoltă americană mai mică.
Dacă eforturile diplomatice, inclusiv apelul celor 54 de state de la ONU, duc la un armistițiu maritim, prima de risc ar scădea rapid, iar prețurile grâului ar putea scădea. Analizele Reuters au arătat că Rusia ar putea relua repede până la 80% din capacitatea terminalelor sale. Până atunci, însă, piața rămâne într-o stare în care, cum spune CoBank, vremea, logistica și riscurile geopolitice mențin volatilitatea ridicată, iar fermierii români sunt, deocamdată, de partea câștigătoare a ecuației.