Exporturile României riscă să rămână frânate de lipsa unei strategii coerente de susținere, în condițiile în care noile criterii administrative propuse pentru promovarea comercială externă ar putea dezavantaja IMM-urile și firmele cu potențial de dezvoltare. ACEX avertizează că, fără politici adaptate nevoilor companiilor și instrumente eficiente de internaționalizare, România riscă să piardă oportunități de creștere pe piețele externe.
ACEX avertizează că modificarea cadrului de funcționare al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior riscă să îndepărteze sprijinul public de firmele mici și mijlocii cu potențial de export. Organizația solicită reluarea elaborării unei Strategii Naționale de Export și înlocuirea criteriilor administrative restrictive cu instrumente moderne de evaluare și promovare comercială.
Într-un context economic marcat de presiuni asupra bugetelor publice, scumpiri și dezechilibre comerciale, capacitatea României de a produce și de a vinde pe piețele externe devine o miză importantă pentru competitivitatea economiei. Cu toate acestea, susținerea exporturilor riscă să rămână prinsă între reorganizări administrative, programe punctuale și absența unei direcții strategice coerente.
Aceasta este principala concluzie a analizei de opinie prezentate de Asociația Centrelor de Afaceri de Export (ACEX), care atrage atenția asupra lipsei unei Strategii Naționale de Export actualizate după ciclul strategic încheiat în 2015 și asupra implicațiilor proiectului de modificare a cadrului normativ al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).
Potrivit ACEX, fără o politică de export construită pe termen lung, România riscă să perpetueze un model economic vulnerabil, dependent de importuri și de finanțare externă, în loc să valorifice capacitatea de producție și potențialul de inovare al companiilor autohtone.
Prețurile cerealelor ar putea crește cu 80%. Criza îngrășămintelor amenință recoltele!
Exporturile, dincolo de cifre: miza competitivității economice
În opinia ACEX, exporturile nu reprezintă doar o componentă a balanței comerciale, ci și un instrument esențial pentru dezvoltarea economică. Companiile care reușesc să vândă produse și servicii competitive pe piețele internaționale pot genera valoare adăugată, investiții și locuri de muncă, contribuind la consolidarea economiei naționale.
În schimb, atunci când producția internă nu reușește să răspundă cererii prin produse competitive, iar consumul se bazează într-o măsură importantă pe importuri, dezechilibrele comerciale pot amplifica vulnerabilitatea economică.
Autorii analizei consideră că efectele acestor dezechilibre ajung, în cele din urmă, și la populație, prin presiuni asupra finanțelor publice, măsuri de austeritate și diminuarea puterii de cumpărare.
ACEX admite că efectele unei politici de export nu pot fi resimțite imediat și că nicio măsură administrativă nu poate corecta, în câteva săptămâni, dezechilibrele acumulate. Tocmai de aceea, organizația susține că este necesară o abordare strategică, nu una construită exclusiv în jurul urgențelor economice și politice ale momentului.
Strategia Națională de Export: experiența care riscă să fie ignorată
Unul dintre principalele reproșuri formulate de ACEX vizează ceea ce organizația numește „sindromul foii albe”: tendința administrației de a relua reformele de la zero, fără să valorifice experiența instituțională și proiectele dezvoltate anterior.
Potrivit analizei, în perioada 2005-2019, România a conturat, prin Strategia Națională de Export, mai multe instrumente destinate consolidării capacității companiilor de a accesa piețele externe. Problema semnalată nu a fost doar lipsa ideilor, ci și implementarea insuficientă a unor obiective considerate realizabile.
Printre exemplele menționate se numără:
- Centrele Regionale de Export, concepute pentru a oferi companiilor audit, mentorat și consultanță adaptată nevoilor din teritoriu;
- Programul Passport to Export, destinat identificării și pregătirii IMM-urilor cu potențial de internaționalizare;
- consolidarea reprezentării comerciale externe, prin implicarea unor experți familiarizați cu piețele locale și cu mediul de afaceri;
- dezvoltarea unui portal de comerț exterior și a unor instrumente de sprijin pentru exportatori.
În viziunea ACEX, reluarea acestor direcții ar trebui să pornească de la evaluarea rezultatelor și de la adaptarea instrumentelor la realitățile economice actuale, nu de la abandonarea experienței acumulate.
Cerealele românești, blocate pe drumul spre export? Câtă marfă din Ucraina ajunge, de fapt, în Portul Constanța?
De ce firmele mici și mijlocii riscă să piardă accesul la piețele externe
Cea mai importantă critică adusă proiectului de modificare a cadrului normativ al ARICE privește criteriile de selecție a companiilor care beneficiază de sprijin pentru participarea la târguri și expoziții internaționale.
Potrivit ACEX, noile condiții ar pune un accent prea mare pe criterii precum vechimea companiei, cifra de afaceri și numărul de angajați. O asemenea abordare riscă să avantajeze firmele deja consolidate, în detrimentul întreprinderilor mici și mijlocii care au produse competitive, dar nu dispun încă de resursele necesare pentru a se extinde pe piețele externe.
Problema este relevantă mai ales pentru companiile inovatoare, producătorii de nișă și firmele care dezvoltă produse cu valoare adăugată ridicată. Acestea pot avea un potențial comercial important fără să îndeplinească indicatorii cantitativi ai unui exportator matur.
În consecință, susține ACEX, politica de promovare a exporturilor riscă să se concentreze asupra companiilor care au deja capacitatea de a se dezvolta internațional, fără să contribuie suficient la formarea unei noi generații de exportatori.
O politică publică eficientă ar trebui să facă diferența între firmele care abia își pregătesc intrarea pe piețele externe, cele care au realizat primele tranzacții și exportatorii cu experiență, capabili să opereze la scară mare.
Fiecare categorie are nevoie de instrumente diferite, de la instruire și certificare până la studii de piață, identificarea distribuitorilor și sprijin pentru integrarea în lanțurile internaționale de valoare.
Birocrația poate bloca accesul la sprijinul pentru export
Dincolo de riscul excluderii firmelor mici, ACEX semnalează și dificultățile practice pe care le-ar putea genera noile criterii de evaluare.
Potrivit organizației, aplicarea unor condiții complexe, fără o metodologie clară și verificabilă, poate conduce la întârzieri, interpretări subiective și decizii greu de justificat.
Ca alternativă, analiza propune utilizarea unor instrumente standardizate de evaluare a pregătirii pentru export, precum sistemele de tip Export Readiness Assessment și Export Compass. Acestea ar permite evaluarea potențialului unei companii pe baza unor indicatori transparenți, reducând dependența de criterii administrative rigide.
O astfel de metodologie ar trebui să țină cont de caracteristicile produsului, cererea de pe piața vizată, nivelul de pregătire al companiei și capacitatea acesteia de a respecta cerințele comerciale și tehnice ale pieței respective.
Digitalizarea procesului de selecție ar putea contribui, de asemenea, la creșterea transparenței și la limitarea riscului ca accesul la sprijinul public să fie influențat de decizii arbitrare.
Ce pot învăța autoritățile din modelele Poloniei și Cehiei
ACEX susține că România nu trebuie să caute exclusiv în economiile occidentale exemple de bune practici, ci poate valorifica experiența unor state din regiune.
Analiza indică două modele: agenția poloneză PAIH și organizația cehă CzechTrade.
În cazul Poloniei, este evidențiată rețeaua de birouri comerciale externe, prin intermediul cărora companiile pot identifica oportunități de afaceri și pot obține sprijin pentru dezvoltarea relațiilor comerciale internaționale.
Modelul ceh este prezentat prin programele de pregătire pentru export și prin serviciile de evaluare și mentorat destinate întreprinderilor mici și mijlocii. Obiectivul este pregătirea companiilor pentru cerințele unei anumite piețe, înainte ca acestea să investească în extinderea internațională.
Lecția pe care ACEX o desprinde din aceste exemple este că promovarea exporturilor nu ar trebui redusă la participarea periodică la târguri internaționale. Ea presupune o activitate continuă, specializare, informații de piață și sprijin adaptat fiecărei companii.
În plus, organizația consideră necesară separarea funcțiilor de promovare comercială de atribuțiile administrative și de reglementare, astfel încât agențiile de profil să se poată concentra asupra dezvoltării exporturilor.
Ce măsuri propune ACEX pentru relansarea exporturilor
Pentru depășirea problemelor semnalate, Asociația Centrelor de Afaceri de Export susține reluarea procesului de elaborare a Strategiei Naționale de Export, prin consultări extinse cu mediul privat și instituțiile relevante.
Organizația consideră că o asemenea strategie trebuie să pornească de la analiza piețelor externe, a resurselor interne și a capacității reale a companiilor românești de a concura internațional.
Printre direcțiile propuse se numără:
- Evaluarea companiilor în funcție de potențial, nu doar de dimensiune. Criteriile de acces la programele publice ar trebui să țină cont de competitivitatea produselor, de cererea de pe piețele vizate și de capacitatea de dezvoltare a firmei.
- Dezvoltarea unor instrumente flexibile de internaționalizare. ACEX susține diversificarea voucherelor și a mecanismelor de cofinanțare pentru studii de piață, branding, certificări, consultanță juridică și participarea la evenimente comerciale.
- Digitalizarea și transparentizarea selecției. Procedurile de acordare a sprijinului trebuie să fie clare, verificabile și accesibile companiilor eligibile, indiferent de dimensiunea acestora.
- Consolidarea prezenței comerciale pe piețele externe. Identificarea distribuitorilor, dezvoltarea relațiilor cu potențialii parteneri și facilitarea accesului la lanțurile internaționale de valoare ar trebui să devină componente constante ale politicii de export.
- Consultarea mediului de afaceri. Elaborarea și actualizarea strategiei trebuie să implice asociații profesionale, organizații patronale, instituții publice și mediul academic.
ACEX mai propune ca atribuțiile legate de Secretariatul Punctului Național de Contact al OCDE să fie separate de structura ARICE și transferate către o structură administrativă neutră, astfel încât agenția să se poată concentra asupra promovării comerciale.
Reforma exporturilor nu se măsoară în reorganizări administrative
Mesajul central al analizei ACEX este că modificarea structurii unei instituții nu garantează, în sine, îmbunătățirea rezultatelor economice.
Pentru România, provocarea este construirea unui sistem care să ajute companiile să devină exportatori competitivi, nu doar să faciliteze participarea unor firme la evenimente internaționale.
Asta presupune o strategie coerentă, instrumente adaptate diferitelor categorii de exportatori și o colaborare constantă între autorități și mediul de afaceri.
În absența unei asemenea abordări, avertizează organizația, România riscă să păstreze un sistem de sprijin insuficient conectat la nevoile economiei reale, în care firmele cu potențial de dezvoltare întâmpină bariere administrative înainte de a ajunge la clienții externi.
Relansarea exporturilor nu poate fi obținută doar prin schimbări normative sau prin programe punctuale. Ea depinde de capacitatea statului de a construi, împreună cu mediul privat, un cadru stabil și predictibil pentru internaționalizarea companiilor românești.
Sursa: ACEX – Asociația Centrelor de Afaceri de Export. Analiza de opinie este semnată de conf. univ. dr. Costin Lianu, președintele ACEX.