Piața petrolului a primit luni, 12 octombrie, un semnal de relaxare. Contractele Brent au pierdut 1,47%, la 103,18 dolari/baril, iar WTI 1,68%, la 90,31 dolari/baril, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să oprească loviturile asupra infrastructurii energetice.
Zelenski spune că Kievul încă așteaptă detaliile acordului și acuză Rusia că l-a încălcat – loviturile rusești vizând rețeaua de energie din întreaga țară, la doar câteva ore după ce era anunțat armistițiul energetic, iar Moscova nu a comentat.
Piața a luat în calcul și promisiunea unor livrări suplimentare de motorină rusească, de 500.000 tone în noiembrie și încă 1 milion de tone ulterior. Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele membre să evalueze eliberări suplimentare de motorină din rezervele strategice. Conflictul din Orientul Mijlociu ține totuși Brentul peste 100 de dolari, iar Goldman Sachs și-a majorat prognoza pentru decembrie la 90 de dolari/baril, de la 85.
Zelenski: „Toată lumea vorbește despre motorină, nimeni despre cereale”
Președintele ucrainean avertizează la Forumul de Securitate de la Varșovia că piața mondială a cerealelor ar putea intra în criză în următoarele 2–3 luni. El pune la îndoială și impactul ofertei rusești de motorină: 300.000–500.000 tone pe lună față de un consum mondial de circa 120 milioane tone lunar, adică sub 0,5%.
Perturbările din Marea Neagră sunt deja vizibile în date. Exporturile de cereale din Rusia și Ucraina în iulie–septembrie 2026 sunt cu aproximativ 6,5 milioane tone sub cele din aceeași perioadă a anului trecut, iar prin porturile rusești și ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov trece circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Chiar și Papa Leon al XIV-lea a cerut părților să permită transportul în siguranță al cerealelor, iar problema rutelor sigure ajunge tot mai des pe agenda internațională.
Turcia propune două coridoare separate în Marea Neagră
Ankara a propus două rute separate pentru navigația în siguranță în Marea Neagră, potrivit ziarului Milliyet. Navele comerciale ucrainene ar naviga spre Bosfor de-a lungul coastelor României și Bulgariei, iar cele rusești pe rute de-a lungul coastelor Georgiei și Turciei, pentru a reduce riscul de atacuri. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a prezentat deja Ucrainei și Rusiei un proiect de acord de oprire a atacurilor asupra navelor, după modelul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră din 2022–2023.
Urgența vine după atacurile de la începutul lunii octombrie când au fost lovite nave în largul coastei bulgare și a României. Șansele de aplicare a propunerii rămân însă incerte, deși rutele maritime sigure sunt esențiale pentru exporturile stabile de cereale și oleaginoase din regiune.
Importatorii asiatici plătesc prețuri ferme
Cererea nu așteaptă un armistițiu, iar importatorii plătesc prețuri mari pentru cereale. Un grup de importatori din Filipine au cumpărat circa 140.000 de tone de grâu furajer din Australia și aproximativ 110.000 de tone de porumb din America de Sud. Grâul australian se oferă între 244 dolari/tonă FOB în estul continentului și 265 dolari/tonă în vest.
În Coreea de Sud, marii importatori de furaje au plătit la începutul lui octombrie peste 280 dolari/tonă C&F pentru porumbul furajer. În Indonezia, lipsa porumbului a împins prețul cerealelor furajere la peste 390 dolari/tonă, mult peste prețurile de referință guvernamentale de 270 dolari/tonă pentru producători și 320 dolari/tonă pentru fermieri.
Perspectiva fermierului român: costuri mai mici, dar piață fragilă
Pentru fermierii din România, vestea bună este că o motorină mai ieftină ar reduce costurile din campania de toamnă, într-un moment în care USDA a notat explicit presiunea prețurilor mari la combustibil asupra fermierilor americani. Vestea mai puțin bună este că aceeași scădere a petrolului a apăsat în ultimele zile și rapița de la Paris, deci oleaginoasele nu beneficiază de un efect pozitiv. Pe cereale, DAP Constanța rămâne în staționare, cu grâul de panificație la 234 euro/tonă, dar contextul internațional este tensionat.
Propunerea Turciei ar muta traficul ucrainean pe lângă coastele României și Bulgariei, deci riscul de securitate și presiunea logistică se resimt direct la Constanța, ceea ce face ca evoluția acestei inițiative să conteze și pentru exportatorii români.
Iar o reducere a tensiunilor în Marea Neagră ar putea slăbi piața, în timp ce o nouă escaladare ar putea împinge prețurile în sus. Fermierii care nu au vândut încă marfa ar trebui să urmărească atât rezultatul licitației Algeriei de marți, cât și evoluția armistițiului energetic, înainte de a lua decizii mari de vânzare.