În acest articol:
- Prețul cartofului, sub presiunea secetei și a importurilor. Suprafața cultivată – în picaj direct
- Suprafața cultivată cu cartofi în România a scăzut cu 18% într-un singur an
- Producția de cartof în 2026: 17-20 de tone la hectar, la neirigat
- Importurile, mai scumpe. Prețul cartofului ar putea exploda la final de an
- Prețul cartofilor ar putea ”exploda” la final de an
Prețul cartofului, sub presiunea secetei și a importurilor. Suprafața cultivată – în picaj direct
Producția de cartof în 2026: 17-20 de tone la hectar, la neirigat
Producțiile estimate în zonele neirigate se situează la aproximativ 17-20 de tone la hectar. În schimb, în zonele în care culturile au beneficiat de irigații, precum Covasna, Brașov, Harghita sau anumite regiuni din sudul țării, producțiile au fost mai bune.
”Producțiile se încadrează probabil undeva între 17 și maxim 20 de tone pe hectar. În schimb, în zonele în care s-a irigat, cum este zona Covasna, Brașov, poate și Miercurea Ciuc, Harghita sau și zona de sud a țării, unde sub nicio formă nu se mai cultivă cartof neirigat, producțiile au fost bune. Dar cantitatea de cartofi necesară pieței noastre încă nu poate fi aprovizionată doar de pe aceaste suprafațe”, a punctat fermierul.
Potrivit lui Cleonic Sucaciu, cererea pentru cartofi este una continuă dar producția românească este prea mică pentru a acoperi necesarul pieței, iar importurile vor deveni esențiale în lunile următoare.
”Încă lucrăm cu cifre care au fost stabilite de pe vremurile de mult apuse, adică 100 de kilograme pe cap de locuitor. Această cantitate ne spune că noi avem nevoie cam de vreo 1,6 milioane de tone, care, împărțit la 26.000 de hectare cât se mai cultivă în prezent, ar trebui să avem 61 de tone pe hectar. Dacă noi avem doar 17-20 de tone pe hectar aflăm și ce cantitate de cartofi se mai importă”, a mai explicat cultivatorul.
Importurile, mai scumpe. Prețul cartofului ar putea exploda la final de an
Piața românească va depinde în continuare de importuri din țări precum Franța, Germania, Austria, Serbia sau Cehia. Numai că și producătorii europeni au avut un an dificil, iar estimările indică reduceri importante ale suprafețelor și producțiilor ceea ce va duce la cartofi mult mai scumpi.
”În principiu prea puțin se importă din Egipt sau din alte zone, ci se mută cartoful din producțiile țărilor dezvoltate care au tehnologia de irigații pe șoselele europene, iar asta înseamnă cost mult mai mare. Pentru anul acesta în principal cartoful a venit la începutul anului, pentru că încă nu a început sezonul, cel mai mult din Franța, Germania, Austria, Serbia, Cehia. Deci țări care au investit în tehnologie să aibă producția necesară plus să aibă exporturile necesare. Pentru anul acesta o să fie o surpriză istorică dacă ne aducem aminte de intervenția doamnei Angela Merkel înainte de pandemie, când a avut o frază datorită căreia prețul cartofului în România a explodat. Adică s-a adresat fermierilor din Germania și a spus: Dragi fermieri, lăsați cartofii să-i consume poporul german. De la 1,60 euro kilogramul pe piață, cartoful a explodat la 2,70 euro. În câteva ore, câteva zile. Deci orice declarație e foarte importantă. Și atunci trebuie să tragem niște concluzii și noi cu întârziere sau cum o vom face”, a mai spus fermierul.
Potrivit președintelui Federației Naționale Cartoful din România, și alte state europene au redus suprafețele cultivate cu procente cuprinse între 11% și 17%, iar producția europeană ar putea fi cu aproximativ 20% mai mică decât anul trecut.
”Dar, pentru anul acesta, Franța, Germania și în general întreaga Europă au și ei o scădere de suprafață între diferite țări între 11% și 17% au și ei o producție cu 20% mai mică decât anul trecut. Ce înseamnă lucrul acesta, din punctul meu de vedere? Suprafața era normal să scadă datorită unei supraproducții a lui 2025 care a generat o cantitate de cartofi cu valoare zero pentru fermieri când se rugau de transportatori să le ridice marfa pentru a elibera terenurile. Acea marfa a venit și în România ceea ce a dus o supraoslicitare a pieții scăzând prețurile foarte puternic. Dar acum, având și o producție mai mică cu 20% înseamnă că și mărimea cartofului nu mai este de un cartof care se consumă în țările occidentale,ci este de mărime medie. Producția fiind diminuată se va vinde în zona europeană, iar acel cartof care a aproviziona România, Bulgaria, Grecia nu va solicita piața din Europa și nu o să fie o presiune atât de puternică încât trebuie să-și vândă marfa. Atunci vor păstra ceea ce și la ora actuală au ca și piață, un preț al cartofului undeva la 320-360 euro tona în țările respective. Dar dacă România ar dori să cumpere acel cartof cu 340 euro ori 5,37 euro cursul din prezent, la care mai adăugăm transportul, deja cartoful pentru următoarea perioadă de timp poate să intre direct cu 3 lei fără adaosuri comerciale. Și atunci cât să se vândă și în România? Este marele avantaj că la ora actuală există o producție care va mai asigura necesarul țării până aproximativ la sfârșitul lunii octombrie când se termină recoltatul de pe câmp”, a punctat Cleonic Sucaciu.
Prețul cartofilor ar putea ”exploda” la final de an
Cartofii s-ar putea scumpi puternic de la sfârșitul anului iar producția mai mică îi determină pe cultivatorii români să depoziteze marfa și să aștepte stabilizarea pieței, în timp ce importurile vor fi mai scumpe pe fondul reducerii producției europene.
”Având în vedere că și fermierii au o producție mai mică depozitează marfa recoltată și așteaptă vânzările să înceapă când se stabilizează piața. Dacă piața se va stabiliza la 2 lei kilogramul cu procesarea, cu prelucrarea, cu transportul, cu toate elementele acestea să se asigure o piață de cel puțin 85% din cantitate este o piață a supermarketurilor. Costurile pentru consumatorul din România vor fi mult mai mari față de la ora actuală. Și cartoful este un element determinant în creșterea sau scăderea inflației în România. Discutați și cu Banca Națională și veți vedea că o influență a prețului cartofului pe piață din România determină un procent de inflație în sus sau în jos. Îi ajută sau îi încurcă. Dar dacă doar identificăm această problemă și nu intervenim să rezolvăm producția din România vom sta și vom aștepta și vom fi la mâna pieții europene”, a concluzionat președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR).