„În agricultură, dacă nu rişti, nu câștigi”, spune Gelu Barna, adăugând că tot timpul a mers pe riscuri maxime. Spre exemplu, anul trecut, imediat după ce a cumpărat primele semănători Horsch Focus, fermierul a semănat cu acestă nouă tehnologie toată suprafaţa de rapiţă şi de grâu. Iar rezultatele nu au întârziat să apară.
Schimbare de tehnologie, economii de carburant
„Schimbăm utilajele pentru că vremea ne obligă, trebuie să trecem la minim-till, nu se mai poate să ardem motorină cu 10-11 lei”, a declarat Gelu Barna cu prilejul „Zilei porumbului 2026”, organizată la Drăgoieşti, în jud. Timiş.
Din această vară, pentru dezmiriştire fermierul foloseşte un disc pe lanţuri cu lăţime mare de lucru: „am cumpărat o variantă mai ieftină, dar care îşi face bine treaba şi cu care am lucrat deja câteva mii de hectare”. Cu ajutorul acestui disc pe lanţuri, fermierul a schimbat tehnologia de pregătire a terenului pentru culturile de toamnă. „Din acest an lucrăm la 2-3 cm adâncime cu acest disc pe lanțuri şi apoi cu Horsch Focus 6TD semănăm direct”, a precizat Gelu Barna.
Cu 25 de litri de motorină mai puţin
Conform calculelor, pentru discul cu lanţuri în combinaţie cu un tractor New Holland, consumul de motorină a fost de cca. 4-5 litri/ha şi de 9-10 litri/ha pentru semănat cu Horsch Focus în agregat cu un tractor Fendt Vario 1050, de 520 CP. „Noi am folosit discul la o lună după recoltarea cerealelor păioase, un pic terenul s-a întărit, altfel consumul era mai mic. Aşa vom încheia semănatul de toamnă cu un consum de motorină de cca. 15 litri/ha, iar până la recoltat, în vară, ajungem cam la 40-45 litri/ha”, a detaliat Gelu Barna.
Lucrările următoare mai cuprind: 3-4 tratamente şi două fertilizări la grâu şi rapiţă, efectuate cu autopropulsata Horsch Leeb 6.300 VN. Cu câte 1 litru/ha la fiecare trecere, se ajunge la 20 litri/ha, la care se adaugă încă cca. 25 litri combustibil/ha la recoltat, totalul fiind de cca. 45 litri motorină/ha.
În sistemul anterior, clasic, consumul de motorină era de cca. 25 litri/ha doar pentru pregătirea terenului, deoarece se făceau mai multe treceri cu utilaje tip gruber şi disc, apoi o trecere cu distribuitorul de îngrăşăminte şi iar discuit, semănăt, tratamente şi fertilizări, urmate de recoltat. Astfel depășea 70 litri/ha. „Prin noul sistem, am scos cel puțin 25 de litri de motorină din ecuație, dar mai ales am înjumătățit cantitatea de îngrășăminte folosite, deoarece la rapiţă acestea sunt aplicate la semănat”, ne-a explicat Gelu Barna.
„Cu lucrări minime şi aplicarea îngrăşămintelor la semănat am reuşit să reduc consumul de motorină cu 25 litri/ha. Nu se mai poate să ardem motorină cu 11 lei, trebuie să schimbăm sistemul de lucru, să învăţăm din experienţa şi greşelile altora”, spune Gelu Barna.
Densitate mai mare şi înrădăcinare puternică
Cu semănătoarea Horsch Focus, îngrăşămintele sunt aplicate pe rând la semănat la rapiţă, exact sub sămânţă, la o adâncime de 15-25 cm. În plus, îngrășământul fiind localizat în adâncime, fermierul a „observat o rădăcinare foarte puternică la rapiță față de semănatul cu o semănătoare convenţională, practic rădăcina se duce după îngrășământ”.
Spre deosebire de tendinţa de reducere a densităţii la rapiţă, observată în ultimii ani, Gelu Barna mizează pe o densitate „un pic mai mare, nu pe 20-30 de boabe/mp. Am făcut și la densități mari producții bune, iar la o densitate mare combina merge mai ușor la recoltat, deoarece tulpinile nu sunt atât de groase. În general mergem pe densităţi de 50 boabe/ha, dar avem în teste şi loturi cu densităţi la semănat de la 30 până la 90 de mii de boabe pe hectare”, a arătat Gelu Barna.
Anul acesta, Gelu Barna intenţionează se semene cca. 3000 ha cu rapiţă, adică 50% din suprafaţa lucrată, deoarece consideră această cultură ca fiind cea mai profitabilă.
Gelu Barna: nu fermierii fac preţurile…
Există o diferenţă destul de mare dintre preţurile la Bursă şi cele pe care le primesc fermierii. „Din păcate, nu fermierul face prețul, procesatorii dictează prețul”, afirmă Gelu Barna, mai ales încondiţiile specifice din acest an, iar „preţurile ar trebui să crească, cel puțin pentru grâu și orz”. Fermierul consideră că procesatorii „ţin preţurile în frâu la mori şi că fac prea mulți bani față de cei care muncesc pentru a produce grâul… Și nu este normal. Statul ar trebui să intervină, inclusiv ANAF-ul, pentru că este prea mare discrepanța dintre preţul grâului şi preţul pâinii”.
„Asocierea şi unirea dintre fermieri este cea mai mare problemă a sectorului”, consideră fermierul. Toţi le cer fermierilor să se unească, să facă procesare, dar Gelu Barna spune că „românii sunt greu de unit şi nu putem fi toţi procesatori, pentru că nu ai apoi unde să vinzi marfa”. Pentru a intra în reţelele de supermarket, trebuie să ai cantităţi mari şi continuitate, ceea ce nu poate să facă orice fermier.
Dezvoltare fără fonduri europene
Gelu Barna şi-a dezvoltat afacerea fără fonduri europene, doar cu leasing-uri și cu credite: „Nu am reușit să fac proiecte cu fonduri europene. Acum cu DR12 am vrut să iau un tractor, dar nu s-a putut pentru că sunt acţionar în alte firme de agricultură”. Aşa că a cumpărat ultimele două tractoare în leasing.
Din punctul său de vedere, modul de aplicare şi distribuire al fondurilor europene are numeroase deficienţe: „Nu e normal să se dea aceste fonduri europene la toți aşa-zişii fermieri care iau câteva sute de mii de euro şi după 4-5 ani de zile își vând tractoarele/maşinile agricole achiziţionate fără să fi cultivat niciodată terenul. La fel cum multe cooperative care au fost făcute doar pentru a lua fonduri europene şi nu sunt controlate”.
Fonduri pentru business plan
România ar fi trebuit să înveţe cum să folosescă fondurile europene în agricultură de la statele din jur, în special de la Polonia. Alocarea fondurilor europene ar fi trebuit să se facă „pe baza unui plan de afacere”, a mai spus Gelu Barna. „Dacă prezinţi un plan concret a ceea ce vrei să faci şi ai obţinut rezultate în ultimii ani, demonstrate cu cifra de afaceri, ar trebui să fii sprijinit să te dezvolţi”, consideră fermierul. Spre exemplu, „dacă vreau să fac o moară sau o fabrică de procesare ulei şi demonstrez ce am obținut în ultimii ani şi faptul că pot să susțin 30% din toată suma de la bănci, atunci ar trebui să primesc 70% fonduri europene. Statul ar trebui să-i ajute pe cei care au un business plan bine făcut, nu primul venit, primul servit”, a spus la finalul discuției noastre Gelu Barna.
